După aproape 65 de ani de activitate, cea mai veche fabrică de jucării din România a intrat în faliment. Tribunalul din Arad a dispus săptămâna trecută intrarea societăţii Arădeanca în faliment, după ce planul de reorganizare a fost respins de creditori.
Compania, deţinută conform datelor Registrului Comerţului de SIF Banat-Crişana (39,6% din acţiuni), trei acţionari PAS (40% dintre acţiuni) şi 1.203 de persoane fizice care au primit gratuit acţiuni în urma procesului de privatizare în masă, îşi găseşte astfel sfârşitul după o lungă perioadă în care s-a confruntat cu probleme financiare, în condiţiile în care, după cum spuneau reprezentanţii companiei, deţine 60% din piaţa de profil din România. Pentru compania arădeană începutul sfârşitului a fost luna mai 2012, când a cerut instanţei deschiderea procedurii insolvenţei. Motivaţia a fost simplă-compania nu mai dispunea la acea vreme de suficiente fonduri băneşti pentru plata datoriilor exigibile, în principal faţă de furnizori, instituţii bancare şi bugetare, după cum reiese dintr-o raportare a companiei trimisă Bursei de Valori Bucureşti. Conducerea a sperat însă că societatea va continua să producă, optând pentru intrarea în procedura reorganizării conform unui plan de restructurare. Instanţa a admis cererea şi a dispus deschiderea procedurii generale de insolvenţă, numind ca lichidator judiciar provizoriu societatea Activ Grup IPURL. Un an mai târziu, speranţa că la Arădeanca se vor mai produce păpuşile care au încântat generaţii întregi s-a spulberat. “Creditorii nu au fost de acord cu planul de reorganizare”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Ioan Biriş, reprezentantul administratorului judiciar Activ Grup. Teoretic, având în vedere că societatea deţine 60% din piaţa de profil din România, după cum se specifică în ultima raportare financiară, afacerile Arădeanca ar fi trebuit să meargă bine. În hala de producţie de la Arad dotată cu echipamente uzate în proporţie de 50%, cei 28 de angajaţi “cu un nivel de pregătire scăzut datorită mediei de vârstă ridicată” produc jucării şi articole de grădină care îşi găsesc cu greu cumpărătorii. În 2011, conform ultimului raport financiar disponibil, Arădeanca a raportat o pierdere netă de peste 952.000 de lei la o cifră de afaceri de 846.549 de lei.”Vânzarea pe piaţa internă este sezonieră, neexistând nicio perspectivă pentru vânzări pe termen mediu sau lung. Ne concurează importatorii de jucării care îşi deschid reprezentanţe în România şi care sunt prezenţi în toate marile reţele de magazine. De asemenea, există o dependenţă semnificativă de reţelele Auchan România, Dedeman, Cora, Ambient, etc. deoarece asigură aproximativ 70% din piaţa de desfacere.”, motivează conducerea companiei declinul afacerii. În 2010, cifra de afaceri a companiei a fost de peste 780.000 de lei, mult sub cea din 2009 şi 2008, când au raportat peste 1 milion de lei şi respectiv peste 1,3 milioane de lei. Finalul lui 2011 i-a găsit pe cei de la Arădeanca incapabili să facă alte plăţi cu excepţia salariilor, cu un sechestru asigurator pe imobil şi bunurile mobile în valoare de aproximativ 5 milioane de lei şi conturile poprite de către Administraţia Finanţelor Publice Arad pentru suma de peste 428.000 de lei în contul unor datorii ale producătorului către stat. Nu în ultimul rând, sediul central al Arădeanca era ipotecat de către BRD pentru o linie de credit în valoare de aproximativ 270.000 de lei. Potrivit tabelului preliminar al creanţelor pus la dispoziţie de ONRC pentru ECONOMICA.NET, la data de 25 octombrie 2012 Arădeanca avea creanţe admise către salariaţi, stat şi alte instituţii în valoare totală de peste 1,45 milioane de lei. Creanţele salariale se cifrau la aproximativ 22.900 de lei, în timp ce creanţele garantate se ridică la 1,4 milioane de lei dintre care către AFP Arad -860.600 de lei, către BRD peste 462.300 de lei, iar către Primăria Arad aproximativ 77.900 de lei. Nu în ultimul rând, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare are de recuperat de la producătorul de păpuşi 7.646 de lei, S.I.F. Banat-Crişana S.A-860 de lei, iar Depozitarul Central în jur de 3.000 de lei, acestea din urmă fiind creanţe chirografare (a căror realizare nu sunt asigurate printr-o garanţie).
Sursa: ECONOMICA.NET
