Acasă Actualitate Primarul Nicolae Robu contabilizează proiectele întârziate, pe cele viitoare și pe cele...

Primarul Nicolae Robu contabilizează proiectele întârziate, pe cele viitoare și pe cele private

DISTRIBUIȚI

Primarul Nicolae Robu susţine că nu a vrut niciodată  banii altora pentru proiectele Timişoarei, ci dimpotrivă, prin parteneriate, Timişoara să dea bani.

“Nu s-a pus niciodată în discuţie ca noi să luăm la Timişoara bani care sunt ai altora. Nici nu intră în discuţie aşa ceva. Noi am fi putut să facem parteneriate prin care să dăm din banii noştri către alţii, ori asta este cu totul altceva. Din dorinţa de a avea proiectele în bună regulă din toate punctele de vedere ne-am focalizat pe ceea ce ştiam că este sub controlul nostru”, a explicat Nicolae Robu în conferinţa de presă de vineri.

Edilul a apreciat firma care a făcut măsurătorile cadastrale, astfel încât PMT a putut crea evidenţele cerute de exigenţele ghidurilor de aplicare pentru proiectele cu finanţare europeană.

La infrastructura de transport, primarul a menţionat înnoirea flotei de tramvaie în trei etape cu câte 7 noi tramvaie mari, articulate, în total 21 de tramvaie; Reabilitarea liniilor de tramvai şi modernizarea tramelor stradale pe calea Bogdăneştilor; Achiziţie mijloace de transport în comun, a 44 de autobuze electrice de câte 18 m lungime, realizarea a 44 de staţii de încărcare lentă şi 15 staţii de încărcare rapidă; proiect în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; Modernizare linii tramelor stradale Stan Vidrighin, modernizare linii tramvai şi trame stradale pe bd. Cetăţii.

Pe sănătate, educaţie, asistenţă socială sunt mai multe proiecte, printre care: extindere, modernizare, reabilitare şi dotare a ambulatoriului de la Clinica de balneofiziologie, precum şi de la ORL şi Spitalul de Copii Louis Ţurcanu, construire de săli de sport, modernizări şi extinderi de clădiri la mai multe unităţi şcolare. Apoi, Rolul interschimbului modal pentru reducerea emisiilor de carbon, revitalizarea cartierelor marginalizate, strada Polonă, Ronaţ şi alte parteneriate pe sănătate în domenii oncologice; Extindere iluminat în Parcul Botanic, proiecte de mediu, precum şi proiectul judeţean de canalizare şi apă.

În dezvoltarea oraşului mai sunt cuprinse şi proiecte pe alte surse de cofinanţare, din programe transfrontaliere.

“Vor fi ani grei cei care urmează, în care se va lucra în foarte multe puncte în oraş, pentru că dincolo de ceea ce se va face prin proiecte europene, vom implementa şi proiecte pe bugetul local. Pasajul Solventul, podurile noi, Jiul şi ILSA-ISHO, un pod în zona Ştrandului – Bobâlna, pe inelul 4, unde va fi şi podul Solventul.

Vom realiza pasajul din Piaţa Consiliul Europei, poate va fi cel mai complex, acum este în SF. În luna mai probabil vom da drumul şi prin noul pasaj din zona Openville care este realizat pe banii investitorului, dar este o lucrare publică. În momentul în care emitem avizul de oportunitate pentru PUZ, la marii investitori, în acord cu prevederile legii, noi cerem şi realizarea unor obiective de interes public, care sunt de fiecare dată de interes bilateral. La ISHO se realizează un tronson de sute de metri din Inelul 2, la NEPI s-a realizat linia de tramvai, sensul giratoriu şi s-au amenajat străzile incidente”, a detaliat Nicolae Robu.

Primarul a menţionat că la Openville este o lucrare foarte complexă, unde va fi primul pasaj pe două niveluri: unul subteran, pe Inelul 2, iar al doilea, perpendicular pe el, iar fluxul de maşini va merge la nivelul minus 2. Astfel, accesul în parcare se va putea face înspre şi dinspre Demetriade, lucrări care vor moderniza oraşul. Dar trebuie să suportăm deranjul inevitabil conex.

“Nu am uitat de complexurile sportive şi de agrement din Calea Lipovei, care este cel mai avansat, se va da în curând drumul la licitaţie, licitat este şi cel din Calea Buziaşului şi Şagului. În Calea Buziaşului vom construi un stadion, nu mare, pentru că cel mare va trebui să fie făcut de CNI, aşa cum s-a întâmplat şi în alte oraşe din ţară. Noi oferim tot suportul. Un stadion mare înseamnă o capacitatea de peste 30 de mii de locuri. Greul de acum vine. La Openville, cea mai înaltă construcţie din România este deja în curs de construcţie, fundaţia este deja realizată. Acesta este pasajul Openville, care va fi realizat într-un parteneriat PMT-investitor, dar pe banii investitorului”, a adăugat edilul.

Pentru Pasajul Consiliul Europei, primăria nu are încă soluţiile, dar sunt în lucru mai multe variante, una din cele două, complet nouă, cu precizarea primarului că este doar o analiză, nu o promisiune.

“Se analizează ceva şi mai revoluţionar, dar doar se analizează, nu e nicio promisiune: eu am aplecare de a transforma zonele carosabile în zone pietonale. Se analizează o soluţie care să transforme Piaţa Consiliului Europei într-una pietonală. Tot traficul, în toate direcţiile, să fie subteran. Nu ştim acum dacă privind lucrurile tehnico-economic pe care nu le putem neglija, aceasta ar fi soluţia cea mai potrivită, dar ar fi extraordinar. Vă daţi seama ce ar însemna o piaţetă pietonală acolo! Noi suntem doar la începuturile valorificării acelei zone. Noua Timişoara, ultra-spectaculoasă! Victor Zaicu şi Demetriade se vor transforma în bulevarde cu patru benzi, de la Fructus până la Demetriade, pe bugetul local.

Comentarii

comentarii