Acasă Economic Proiecte de succes prin fonduri de coeziune. Oportunități. Lecții învățate

Proiecte de succes prin fonduri de coeziune. Oportunități. Lecții învățate

817
DISTRIBUIȚI

Autorități și beneficiari au vorbit miercuri, în cadrul unui webinar EURACTIV.ro despre fondurile de coeziune și rolul lor în sprijinirea comunităților locale, a instituțiilor de învățământ, cercetării sau a educației pentru copii defavorizați.

Viitor prin școală, educație pentru copii defavorizați – Anca Stamin, director Programe, Salvați Copiii

– proiectul ”Viitor prin școală” e unul dintre cele două proiecte ale Salvații Copiii în cadrul POCU ”Școală pentru toți”, noi îl considerăm de succes pentru că am reușit să ajutăm peste 1.100 de copii din categorii defavorizate să se apropie de școală, să aducem schimbări în poveștile lor de viață, să aducem zâmbetul pe chipul unor copii destul de încercați de greutățile vieții.

– peste 80% sunt din mediul rural și urban mic

– peste o treime din copiii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială

– România e o țară a șanselor inegale, deoarece acest risc de sărăcie sau excluziune socială variază de la 14,4% în marile orașe la 27,8% în orașețe mici și suburbii și 44,3% în mediul rural.

– în ultimii ani, peste 45.000 de elevi abandonează anual școala

– părăsirea timpurie a școlii afectează circa 15% dintre tinerii români, procentul e mai mare în mediul rural – 22,4%.

proiectul ”Viitor prin școală” are va scop prevenirea și reducerea abandonului școlar timpuriu în rândurile copiilor și tinerilor din grupuri vulnerabile, copii din comunități defavorizate, copii de etnie romă, copii cu părinți plecați la muncă în străinătate sau din familii cu statut socio-economic scăzut

Lecții ale acestui proiect: 

– necesitatea parteneriatului între școală și serviciul public de asistență socială sau autoritate locală, pentru a întări un astfel de tip de intervenție, dar și pentru a-i asigura continuitate după finalizarea finanțării.

– necesitatea implicării și atragerii ca parteneri în procesul educațional a părinților 

– necesitatea implicării părinților foarte de timpuriu, întrucât educația timpurie are un rol extrem de important în a determina șansele de succes școlar ale copilului

Rezultate: 

– 325 de copii de vârstă antepreșcolară (2-3 ani) și preșcolară (3-5 ani) au beneficiat de un program educațional integrat de dezvoltare a abilităților socio-emoționale

– am lucrat cu copiii pe perioada a trei ani, încercând să avem intervenții continue și de impact, pentru a-i ajuta să rămână în sistemul educațional. 

– am organizat grădinițe estivale, în care am încercat, în fiecare an, să aducem copii care au frecventat sporadic sau nu au frecventat deloc grădinița pentru a-i ajuta să se integreze în clasa pregătitoare, cu șanse egale cu ale celor care au fost la grădiniță, toți cei sprijiniți de noi sunt în continuare în școală

– în programul de tip ”școală după școală” am avut 634 de copii din învățământul primar și gimnazial 

– 145 de copii și tineri care nu au finalizat educația obligatorie au beneficiat de sprijin educațional și material în vederea absolvirii programelor de tip ”a doua șansă”

– e un program extrem de dificil, ne-am confruntat cu multe situații în care unii copii abandonează din nou, dar și cu o capacitate extrem de redusă a acestui program la nivel național: circa 15:000 de persoane, o capacitate foarte mică față de numărul persoanelor aflate în această situație și față de nevoi 

– din ce am măsurat până la un moment dat, 84% dintre copiii și tinerii cu care am lucrat absolviseră examenele și mergeau în continuare către nivelurile superioare de învățământ

– 350 de părinți sau reprezentanți ai copiilor au beneficiat de educație parentală 

– peste 4.000 de persoane au fost incluse în activități de informare și conștientizare 

– 128 de persoane din sistemul educațional, personal didactic și personal de sprijin au beneficiat de formare în domeniul managementului clasei de elevi.

AgeWell, Sisteme robotice cu aplicații medicale – Călin Vaida, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 

– proiectul de cercetare ”Dezvoltarea inovativă a unor sisteme robotice pentru reabilitare asistare în îmbătrânirea sănătoasă” a avut ca scop utilizarea competențelor unor cercetători străini pentru creșterea capacității de cercetare în universitățile din România

– ceea ce facem noi la Universitatea Tehnică e în linie cu strategia europeană de dezvoltare a roboticii medicale, cu trei subdomenii principale: roboți clinici, roboți de recuperare medicală și roboți asistivi.

– roboții medicali sunt sisteme avansate care permit personalizarea actului medical în direcția pacientului. Nu se pune problema înlocuirii personalului medical de lângă pacient, ci de a pune la dispoziția lui unelte care să sporească eficiența actului medical

– eforturile Centrului de Cercetare pentru Simulare și Testare Roboți Industriali – CESTER, unde am venit din 2005, se concentrează asupra roboticii medicale

– recuperarea asistată robotic abordează o problemă mondială, care va ajunge – conform OMS – la un punct critic în jurul anului 2030, când, ca urmare a îmbătrânirii populației și a scăderii numărului personalului medical specializat, vom avea un colaps în ceea ce privește capacitatea sistemului medical de a asigura condiții eficiente de recuperare a pacienților, care suferă de diferite dizabilități neuromotorii, cel mai cunoscut fiind accidentul vascular celebral, care vine, în majoritatea cazurilor, cu leziuni de natură motorie.

– în cadrul proiectului, am studiat și dezvoltat 9 structuri robotice noi, dintre care cinci le-am dus la nivel de prototip și cu trei dintre acestea am ajuns în spitale – din ce știm suntem primii care au dezvoltat un sistem robotic medical în România introdus în spitale

– sistemul e format din trei mecanisme pentru recuperarea membrului superior, pentru tratamentul articulației cotului și încheieturii mâinii

– am colaborat cu Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca

– la testele clinice au participat 23 de pacienți 

– în urma studiului clinic am demonstrat faptul că nu există diferențe între performanțele sistemelor noastre și a celor obținute prin terapia clasică

– totodată, am obținut o nouă finanțare pentru a extinde acest program de studiu clinic, împreună cu Spitalul Județean de Urgență

– în plus, am dezvoltat un sistem robotic pentru recuperarea pacienților cu deficit locomotor la nivelul membrului inferior, dar, din păcate, sistemul a fost dezvoltat exact în perioada în care a apărut pandemia și a fost imposibil să facem teste clinice cu acest robot, din cauza intrării spitalelor din Cluj în carantină. Avem speranțe că la începutul anului viitor vom putea evalua și acest sistem.  

– fondurile europene ne-au permis îmbunătățirea echipamentelor, dar și pregătirea tinerilor studenți (din ani terminali) și de a-i putea păstra, finanțările europene sunt mult mai mari și ne permit să avem o altă abordare în cadrul proiectelor.

WIRE X 2019 – Andreea Șerban, Politici publice, ADR Nord-Est, Biroul de Reprezentare la Bruxelles 

– WIRE X 2019 e o conferință deja cu tradiție în spațiul european, fiind organizată în fiecare an într-un alt stat

– Biroul ARD Nord-Est din Bruxelles are ca prioritate sprijinirea activităților de internaționalizare din regiunea Nord-Est, facilităm accesul la o multitudine de oportunități de finanțare și colaborare, prin comunicarea directă cu partenerii cu reprezentanță la Bruxelles internațională și nu numai.

– conferința WIRE X ajunge la a 12-a ediție anul acesta, e un forum paneuropean politic pentru dezvoltare regională

– e o platformă pentru autoritățile publice, centrele de cercetare din Europa, dar, evident, cu focus deosebit asupra actorilor din regiune pentru a discuta despre practicile și oportunitățile de cercetare și dezvoltare

– fiecare ediție vine cu o lecție din care încercăm să învățăm, reprezintă o sursă de inspirație

– la ediția de la Iași, din 2019, am avut peste 200 de participanți din 33 de state, veniți mai ales din mediul privat, am creat o platformă pentru ca ei să-și poată împărtăși experiențele mai bine

– a fost inițiat un Digital Innovation Hub în regiunea Nord-Est

– conferința de la Iași a fost finanțată prin Orizont 2020 și a adus un pic mai aproape UE și în general partenerii și colaboratorii europeni de Iași, e un exemplu de bune practici pentru activitățile de internaționalizare.

Creșterea eficienței energetice în sectorul 3 – Robert Negoiță, primarul Sectorului 3 București 

– e clar că fără bani europeni nu ne putem dezvolta, administrația publică locală din România e cea mai subfinanțată din toată lumea civilizată, anul acesta s-au mai tăiat niște bani

”Fără fonduri europene am fi condamnați la subdezvoltare”.

– în Sectorul 3 avem aproximativ 900 de blocuri și aproape 20 de instituții de învățământ reabilitate pe POR

– suntem foarte triști pentru că nu putem să atragem nici pe POIM și nici pe alte programe din POR, până de curând noi nu am fost eligibili pe partea de mobilitate urbană, ceea ce e o mare eroare, pentru că noi, sectoarele, avem chiar mai multe proiecte decât Primăria generală, inclusiv pe mobilitate urbană.

– se pare că pe POIM suntem eligibili cu condiția să fim membri într-un ADI (Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară), dar aceasta nu poate fi făcută decât de Primăria generală/Consiliul general, care, de 10 ani de zile, doarme și nu e în stare să facă un ADI.

– noi insistăm acum să facă un ADI, avem și o hotărâre de consiliu, pentru că avem mare nevoie de investiții pe partea de mediu și pe partea de infrastructură de salubritate

– auditul de la Curtea de Conturi care verifică fondurile europene dă corecții pe care le-aș numi indecente, ca să nu zic altfel, pentru niște sume care ar putea fi discutabile dau corecții de 10 ori mai mari decât sumele luate în discuție, mi se pare de zona absurdului

– am fost foarte bucuros să aud acum că vor ieși ghidurile în aprilie, ne-am dori ca ele să fie și foarte eficiente din perspectiva impactului către cetățean

– prioritățile sunt bune, dar ne-am dori ca și pe regiunea București-Ilfov să avem o finanțare corespunzătoare

– avem nevoie de finanțare consistentă pentru că nu e în regulă – consider eu – să avem un sfert din bugetul altor regiuni, deoarece și regiunea București-Ilfov e o regiune cu probleme semnificative

– Bucureștiul are de 10 ani infringement din cauza particulelor PM10 și PM2,5 (poluare), dacă nu găsim soluții să ieșim de aici, Bucureștiul riscă să intre în faliment

REGIO pentru București-Ilfov – Dan Nicula, director general, ADR București-Ilfov

– din 2007 suntem Organism Intermediar pentru două programe operaționale regionale (2007-2013, 2014-2020)

– în acest moment programul finanțează nu doar înființarea și reabilitarea de infrastructură educațională (creșe, grădinițe, școli, licee tehnologice în Ilfov, universități), dar și alte proiecte prin POR, precum eficiența energetică, unde avem 70 de proiecte finalizate – peste 500 pe blocuri de locuințe, peste 24.000 de apartamente reabilitate în această perioadă, iar pe mobilitate urbană, unde vom avea un buget foarte mare, vom finanța tramvaie și autobuze electrice în București și zona periurbană.

– în ceea ce privește infrastructura educațională avem deja 62 de proiecte contractate: 26 pentru creșe și grădinițe, 16 pentru școli din Ilfov și București, 11 pentru licee tehnologice în Ilfov și 9 pentru universități din București

Lecții învățate: 

– avem o rată bună de contractare, dar deja suntem în 2021 și avem mai puțin de 30% din proiecte finalizate

– în programele care nu sunt încă finalizate, contractate recent întâlnim dificultăți în implementare, dificultăți pe care noi le considerăm deja lecții învățate și încercăm în viitorul program pe care noi îl elaborăm (suntem Autoritate de Management pentru viitorul program București-Ilfov) să nu le repetăm:

  1. Durata mult mai mare decât ar fi normal între momentul depunerii proiectului și semnării contractului de finanțare, ceea ce ni se datorează inclusiv nouă, din cauza procedurilor care s-au dezvoltat pe orizontală.

În noul program vom ține cont de aspectele identificate ca și ”gâtuituri” și vom încerca să le eliminăm.

  1. Calitatea documentației tehnice, care uneori depinde și de beneficiar,  lasă de dorit și asta are impact asupra implementării, atât din perspectiva modificărilor care necesită și pot genera și corecții, cât și înainte de implementarea propriu-zisă, în zona de achiziții publice.

O documentație tehnică nu foarte clară determină un caiet de sarcini nu foarte clar, multe întrebări, prelungiri, termene suplimentare, contestații, eventuale reluări ale achiziției.

  1. Calitatea resursei umane:e nevoie de păstrarea și pregătirea permanentă a echipelor de implementare. Și personalul Agenției trebuie pregătit permanent.

Smart Village – Gheorghe Damian, primar Ciugud 

– și noi la Ciugud credem că educația trebuie să fie temelia oricărei civilizații, comunități sau țări, atunci când investești în educație, investești în viitor. Din păcate, în România în educație, ca și în sănătate, lucrurile nu stau chiar atât de bine, iar în zonele rurale situația e și mai grea, șansa copiilor de a ajunge la școală e destul de afectată 

– dacă nu înțelegem că educația nu e doar atributul autorităților publice locale, e în primul rând atributul statului și al guvernului, România – a pierdut oricum 30 de ani – va pierde startul și mai rău, trebuie să convingem statul că trebuie să investim în educație și să ne pregătim copiii pentru ”viitorul de mâine”, noi nu-i pregătim nici măcar pentru astăzi, în continuare îi punem pe copii să memoreze poezii, să învețe date istorice, fără să le dezvoltăm logica și să le căutăm abilitățile.

– noi am investit în prima școală inteligentă din mediul rural din România și ea dă rezultate: eram pe punctul de a pierde toți copiii, să se ducă spre Alba Iulia, dar acum școala a devenit neîncăpătoare și ne gândim serios să investim într-o nouă școală pentru că nu mai avem spațiu

– există un grad foarte mare de interes al primarilor pentru a absorbi fonduri pentru a-și dezvolte comunele cu fonduri europene

– la Ciugud, am început încă din perioada de preaderare, ne-am antrenat cumva cu fondurile Phare și Sapard. Deși nu e o comună săracă, suntem în Top 5 din județul Alba la venituri proprii, ne-am bazat investițiile în special pe fonduri europene. 

”Noi am fi avut nevoie de veniturile noastre proprii pe următorii 100 de ani ca să putem realiza ce-am făcut până acum cu fonduri europene. 100 de ani, în condițiile în care știm că, dacă un lucru îl începi și nu-l termini în câțiva ani, el se degradează și apoi te costă și mai mult. Pe de altă parte, ciugudenii ar fi trebuit să aștepte 100 de ani să se bucure de ce au astăzi”.

– apartenența noastră la spațiul european a făcut ca instituțiile noastre să aibă un alt parcurs, să fie o competiție, să nu mai depindă de politic acești bani, ei sunt mai ieftini pentru că nu depind de scorul electoral, de câte afișe am lipit, ci de ideea proiectului, de ce-mi propun și ce fac cu banii din proiect.

– la Ciugud am investit peste 32 de milioane de euro în infrastructură, turism, energie verde, cultură, poate părea o sumă mică, dar vorbim de o comunitate care avea 2.600 de locuitori în anul 2000 (acum 3.600), ceea ce înseamnă că am investit cam 10.000 de euro pe cap de locuitor din bani europeni.

– nu există casă fără utilități, toate străzile sunt asfaltate, plus drumuri de câmp, am dezvoltat parteneriate cu comunele vecine, am polarizat în jurul nostru alte UAT-uri

– măsurăm gradul de satisfacție al locuitorilor, încrederea lor în autorități bate încrederea în biserică

– avem cel mai modern teren de golf din sud-estul Europei – o investiție de 15 milioane de euro pe un teren pus la dispoziție de Primărie

– de anul acesta avem și primul debarcader pe malul Mureșului 

– o să construim tot pe fonduri europene primul camping de autorulote din județul Alba

Școala pentru toți – Corina Atanasiu, secretar de stat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene:

– vă prezint trei proiecte de succes:

  1. Rezultatele proiectului Asociației INFOJUS:
  • 60 de părinți sau tutori ai copiilor cu vărstă preșcolară (3-6 ani) și ante-preșcolară (0-2 ani) au beneficiat de scheme personalizate de sprijin (consiliere, parenting, sprijin în găsirea unui loc de muncă etc)
  • 481 de copii au beneficiat de programul ”Școală după școală”, cu un rol deosebit mai ales în perioada de pandemie, când a compensat cumva închiderea școlilor, copiii săraci având în continuare suport și hrană
  • 500 de ore de ”Școală după școală” au fost derulate
  1. Rezultatele proiectului Inspectoratului Școlar Județean Tulcea:
  • și-au propus inițial să aducă într-un program de tipul ”a doua șansă” 180 de persoane și au reușit să aducă 207 persoane. Aceste programe sunt greu de organizat la nivelul școlilor, e o procedură destul de stufoasă. Ele depind în mare măsură de dorința tinerilor și a adulților care au părăsit școala de a reveni și de a avea răbdarea și disponibilitatea de a lua școala de la capăt, de a finaliza cursurile
  • 112 cadre didactice au fost formate 
  • 329 ce copii din creșe și grădinițe au fost sprijiniți
  • 812 copii din școală primară și gimnazială au primit, de asemenea, sprijin (consiliere și orientare școlară, afterschool, hrană etc) 
  1. Rezultatele proiectului Școlii gimnaziale speciale ”Maria Montessori” Bacău:
  • au reușit să mențină în liceu 67 de copii
  • 136 de copii de grădiniță au fost sprijiniți să meargă la grădiniță și să beneficieze de servicii de educație și alte tipuri de servicii de suport
  • 115 copii de gimnaziu beneficiază de afterschool și alte servicii de sprijin
  • 144 de profesori au beneficiat de servicii de formare 

Astfel de programe sunt foarte importante, pentru că suntem în declin demografic, fiecare copil ținut în școală e un succes pentru noi toți.

 

Comentarii

comentarii