Odată cu paşaportul de intrare a României în Uniunea Europeană, ţării şi populaţiei li s-a pus dinainte şi celebrul ACQUIS comunitar, adică lista cu drepturile şi obligaţiile care le revin. Noi am avut parte mai mult de obligaţii şi injustiţii. Pentru că, fiind o ţară săracă/sărăcită cu o populaţie extrem de pauperă, am fost obligaţi să ne aliniem la toate scumpirile care au venit peste noi „pentru a ne alinia preţurilor practicate în UE”. Ni s-au scumpit pe rând sau deodată apa rece, apa caldă, gazul, curentul, carburanţii, abonamentele de telefonie şi TV în funcţie de cursul euro şi de tarifele practicate în Occident. Toate acestea, la care se adaugă şi hămesia celor de la noi, care s-au văzut „peste noapte” cu bani mulţi în conturi şi patroni şi care au tot urcat preţurile bunurilor de larg consum, în special alimente, medicamente şi îmbrăcăminte pentru copii.
Nimeni din democraticul spaţiu unional european nu a ţinut cont de faptul că românii (care nu fură) şi care aveau lefuri de 150 de euro lunar (în 2006-2007) nu pot ţine pasul tarifelor cu populaţia occidentală care primea salarii de la 2.000 de euro în sus.
Iar de bunăstarea promisă prin accesarea fondurilor europene nu am apucat să ne bucurăm, pentru că lanţul necunoaşterii împletit cu cel al corupţiei naţionale au făcut ca proiectele europene ale românilor să se nască greu, să fie greu acceptate, să zacă prin sertarele ministerelor sau ale altor oficiali care nu au fost „unşi” corespunzător pentru ca rotiţele să meargă şi proiectul să primească ok pentru finanţare.
Eram atât de săraci, încât cei care se ocupă de tot felul de probleme ale Mediului din Vest ne impuseseră colectarea unei anumite cote de deşeuri reciclabile (aparatură electrocasnică) şi erau la un pas să ne amendeze că nu ne-am îndeplinit norma. Prin ochelarii lor de cal nu s-au gândit că românii sunt atât de săraci încât nu schimbă frigiderele, televizoarele sau aspiratoarele din doi în doi ani, ci le folosesc şi câte 30 de ani. Le-au explicat acest lucru miniştrii români ai vremii, iar ei s-au minunat de cât de „arhaici şi rudimentari” pot fi românii.
În faţa valului „alinierii preţurilor”, dar nu şi a salariilor, la UE, românii nu au avut ce face decât să strângă cureaua la mâncare, la produse de igienă corporală (săpun, şampon, pastă de dinţi, spray, hârtie igienică) şi la utilităţi; cel mai la îndemână a fost reducerea consumului de curent şi de apă. Se reinventase moda statului la coadă la fântânile publice pentru a aduce apă rece în bidoane pentru consumul casnic, mai ales după introducerea contorizării apei.
Sunt mii de familii din Timişoara care locuiesc la bloc şi care sunt criticate de vecini pentru că pe conducte vine miros neplăcut. Da, pentru că sunt pensionari care trag apa la WC o dată pe zi (iarna) sau de cel mult două ori (vara), ca să facă economie la apa rece. La bucătărie îşi spală vesela într-o oală cu apă încălzită pe aragaz, nu de la robinet, pentru economie. Gospodinele nu mai spală salata verde sau alte zarzavaturi sub jet de apă de la robinet, aşa cum este recomandat pentru a se scurge toate impurităţile, ci adună apă într-un castron în care bălăcesc verdeţurile, iar aceea numai igienă alimentară nu se poate numi. Iar contorul arată 0,5 mc pe lună.
Dacă înainte de 2007 românii făceau risipă de apă rece şi caldă, consumând câte 10-12 mc de familie pe lună, acum nu depăşesc decât rareori 3 mc de apă rece şi tot atâţia de apă caldă lunar. Ori, toate acestea, înseamnă în mare parte reducerea gradului de igienă.
„Din momentul contorizării individuale, la începutul anului 1998, consumul de apă este într-o scădere continuă, de la 220 de litri pe om/zi, a ajuns la un prag care care se situează la circa 110-120 de litri/om/zi”, spune ing. dr. Ilie Vlaicu, manager general al Aquatim.
Şi atunci, să nu ne mai mirăm că avem în veacul XXI boli digestive şi altele de tip infecto-contagios ca în Evul Mediu.
Luni, 20 aprilie, mai mulţi membri ai PSD au susţinut în şedinţa Biroului Permanent Naţional, ca Guvernul să reducă TVA la 9% şi la apa de consum, iar premierul Victor Ponta le-a solicitat miniştrilor Mediului şi Finanţelor ca săptămâna viitoare să prezinte PSD o analiză a impactului unei astfel de măsuri.
Ministrul Teodorovici spune că se poate reduce acest TVA la apa de consum în limita a 5 metri cubi lunar de familie, dar nu de la 1 iunie (dată la care intră în vigoare reducerea TVA la 9% pentru produsele agroalimentare), ci din toamnă. De asemenea, măsura ar urma să li se aplice doar consumatorilor casnici.
Începe PSD să-şi „spele” păcatele în faţa populaţiei cu astfel de măsuri? Orice măsură legală luată în favoarea populaţiei, mai ales a păturilor sociale de mijloc şi de jos, este binevenită.
