Acasă Economic Rata de absorbție a fondurilor europene este îngrijorătoare

Rata de absorbție a fondurilor europene este îngrijorătoare

DISTRIBUIȚI

”Fondurile Europene în Europa Centrală și de Est – Raport privind progresul înregistrat în 2011” a fost realizat de Divizia de Consultanță în Fonduri europene și Sector Public, pe baza informațiilor primite din partea autorităților de către birourile KPMG din Europa Centrală și de Est (ECE). 

Scopul acestui raport este de a prezenta evoluția obiectivelor cuprinse în Cadrele Strategice Naționale de Referință în a doua parte a perioadei de programare 2007-13. Aceasta este perioada în care toate Statele Membre sunt în proces de elaborare a planurilor pentru următoarea perioadă de programare, respectiv 2014-2020. Succesele înregistrate și experiența câștigată din actuala perioadă de programare constituie o bună bază și sursă de informații pentru fiecare țară. Concluziile trase din experiențele prezentate ar trebui aplicate în procesul de elaborare a strategiilor, pentru a putea astfel demonstra Uniunii Europene că un anumit stat membru va utiliza fondurile într-o maniera mai productivă în perioada viitoare. Încă de la aderarea regiunii ECE la Uniunea Europeană în 2004 și, respectiv, 2007, a fost evident că utilizarea eficientă a sprijinului acordat de Uniunea Europeana poate contribui la creșterea performanțelor economice ale acestor țări. În consecință, este responsabilitatea statelor membre să utilizeze în mod corespunzător sprijinul acordat și să crească coeziunea economică și socială. România și țările din Europa Centrală și de Est au suferit o reducere semnificativă a investițiilor străine de la începutul crizei pe măsură ce investitorii au părăsit pieţele emergente, îndreptându-se către economiile cu dezvoltare rapidă (BRIC – Brazilia, Rusia, India și China), în căutarea unor oportunități de afaceri mai profitabile și a unor piețe mai sigure. În aceste condiţii, este vital ca România să se mobilizeze pentru captarea sumelor încă disponibile din fondurile UE acordate până în 2013 și să-și traseze prioritățile pentru următoarea perioadă de finanțare. Cu toate acestea, ultimul sondaj anual efectuat de firmele membre ale KPMG din regiune, intitulat EU Funds in Central and Eastern Europe , arată că în România rata de absorbţie a fondurilor europene continuă să se situeze în urma multor țări din Europa Centrală şi de Est în multe sectoare. În timp ce Estonia, Letonia, Lituania, Cehia sunt pe primele poziții, Romania oscilează între penultimul și ultimul loc, cu puțin peste 60% contractat în ultimii 5 ani din bugetul european alocat României si sub 15% rambursat beneficiarilor.

Daniela Nemoianu, Partener Executiv la KPMG în Romania subliniază: “Publicaţia KPMG este un barometru util atât pentru guvern şi autorităţile din domeniu, cât şi pentru companiile interesate să dezvolte proiecte ce implică fonduri europene. Pentru recuperarea decalajului, elementele cheie sunt o strategie guvernamentală coerentă și consistentă, anticiparea evoluției macro-economice și sectoriale, precum și mecanisme eficiente de simplificare a birocrației, de filtrare a unor contractanți eligibili și de management modern din partea autorităților. Din perspectiva beneficiarilor, sunt importante transparența procedurilor, stabilitatea legislativă și eficiența procesului competitiv, precum și o selectare avizata a proiectelor pe criterii obiective de oportunitate, eligibilitate și sustenabilitate. Perioada care va urma reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru sectorul public – prioritățile sunt numeroase, iar constrângerile bugetare pentru România anilor 2012-2020 sunt semnificative.  Fie că este vorba de Coridoarele de transport IV sau IX, de dezvoltarea proiectelor de energie alternativă, de reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, de reabilitarea sistemelor de irigații sau de sistematizarea cursurilor de apa pentru prevenirea inundațiilor, de modernizarea porturilor, aeroporturilor si căilor ferate, de stațiunile balneo-climaterice, sau de proiectul de cercetare ELI, de infrastructura în sănătate și educație, toate acestea, la care se adaugă proiectele regionale și locale, implică un exercițiu amplu de proiecții strategice sustenabile, capabilități de administrare și management extinse din partea autorităților și instituțiilor publice, resurse specializate și dedicate, capacitatea de a propune proiecte viabile și eligibile pentru absorbția banilor europeni, eficiență și transparență la toate nivelurile și pe parcursul tuturor etapelor. Și mai importantă este monitorizarea performanțelor de execuție și a implementării proiectelor, unde experiența țărilor vecine care au aderat în primul val a demonstrat riscurile care pot apărea în cazul utilizării sau decontării incorecte a fondurilor europene, cu consecințe directe prin aplicarea de sancțiuni de către Comisia Europeană.  România poate învăța în orice moment din exemplele pozitive sau nereușitele țărilor care au fost active în absorbția fondurilor europene înaintea noastră, putând să adapteze cele mai bune practici și cele mai avansate metodologii la specificul local.  Autoritățile trebuie să apeleze la specialiști pentru a face acest transfer de know-how și a fi în același timp conectate la pulsul mediului de afaceri local și internațional, inclusiv cel financiar, în condițiile intensificării competiției între state pentru atragerea de finanțări.”
După cum menţionează Dinu Bumbăcea, Partener Management Consulting și Sector Public, “Nivelul scăzut al absorbției fondurilor europene în România este cauzat în principal de lipsa unui proces consistent pentru elaborarea proiectelor. Nevoile sunt evidente, la fel si impactul pozitiv pe care aceste intrări nerambursabile l-ar avea asupra economiei românești. Ținând cont de stadiul de dezvoltare al economiei romanești raportat la partenerii din Uniunea Europeana, România ar trebui sa fie un beneficiar net, și nu un contribuitor net. Aceasta este singura modalitate prin care decalajul față de economiile mai dezvoltate ar putea fi recuperat. Procesul de absorbție este însă complex și de durată, cu suișuri si coborâșuri – vorbim de depunere proiecte, aprobare proiecte, contractare, plăți și, nu in ultimul rând, verificarea folosirii fondurilor de către Uniunea Europeană. Investiția de timp și resurse în elaborarea proiectelor va fi răsplătită după parcurgerea tuturor acestor etape.”  
Florin Bănăţeanu, Director pentru Consultanţă în Fonduri Europene și Sectorul Public din cadrul KPMG Romania, adaugă: ” Eficientizarea procesului de absorbție a fondurilor UE reprezintă o prioritate regională și națională, atât pentru autoritățile publice implicate, cât și pentru sectorul privat responsabil, mai ales în contextul economic actual. În România, este crucial ca atenția factorilor responsabili la nivelul fiecărui program operațional să se concentreze în prezent pe implementarea corectă a proiectelor în derulare și pe rambursarea rapidă a fondurilor europene destinate țării noastre. Pentru a realiza acest deziderat, este obligatorie folosirea rapidă a fondurilor de asistență tehnică în vederea acordării de sprijin profesional beneficiarilor fondurilor pentru asigurarea unui management adecvat al proiectelor în derulare, precum și pentru elaborarea corectă a cererilor de rambursare. Întârzierea unei intervenții în acest sens, poate conduce la situații grave de incapacitate de plată și, implicit, la pierderea fondurilor deja investite din resurse proprii de către beneficiari, fie autorități publice, fie firme private.  KPMG Romania se implică concret în implementarea proiectelor de asistență tehnică, ca urmare a unei expertize de peste cincisprezece ani în domeniu probată prin derularea cu succes a mai multor proiecte în beneficiul unor instituții publice importante.  Principalele proiecte s-au materializat în domeniul evaluării și monitorizării implementării programelor operaționale, în domeniul elaborării aplicațiilor de finanțare și în domeniul managementului de proiect.”

Comentarii

comentarii