Acasă Actualitate Românii şi-au conservat exemplar tradiţiile şi folclorul în Serbia

Românii şi-au conservat exemplar tradiţiile şi folclorul în Serbia

DISTRIBUIȚI

Concluzia unui proiect european româno-sârb în valoare de 100.000 de euro

Un proiect comun  româno-sârb în valoare de 100.000 de euro, finanţat din bani europeni, s-a încheiat  în mod festiv la Vârşeţ. Tema centrală a cercetării din cadrul proiectului a fost studiul aşezărilor româneşti din Banatul Sârbesc, a căror viaţă socială, privată şi spirituală, s-a dezvoltat în câteva centre rurale importante. Concluzia – românii s-au integrat bine în Serbia, dar mai ales şi-au conservat exemplar tradiţiile şi folclorul.

Viaţa în diasporă te face mai sensibil…

Proiectul s-a derulat pe o perioadă de un an de zile, iar actorii principali au fost elevii şi profesorii de la Liceul Borislav Petrov Braca din Vârşeţ, Colegiul Naţional C.D.Loga şi Liceul Teoretic Dositei Obradovici  din Timişoara. Echipa de la Loga a fost alcătuită din 40 de elevi, coordonaţi de profesorii Alexandru Radovan, Tihomir Milin şi Alexandra Ivănică. Rezultatele cercetării au fost cuprinse în două lucrări publicate, o monografie şi un dicţionar şi ilustrate printr-un film de scurt-metraj. Activităţile s-au derulat sub egida Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră – Timişoara şi au fost sprijinite de către Primăria şi Consiliul Local al municipiului de pe Bega. „Toate localităţile prezentate în  micromonografii  impresionează atât ca aşezări, cât mai ales prin căldura sufletească a localnicilor. Românii şi-au conservat exemplar tradiţiile şi folclorul în Serbia. Probabil că viaţa în diaspora te face mai sensibil la aceste valori decât traiul în ţara-mamă. În privinţa organizării sociale s-a observat cum şi în lumea satului familia tradiţională cedează locul celei moderne. Familia tradiţională, alcătuită din trei generaţii care locuiau în aceeaşi gospodărie şi în care bărbatul era capul grupului, cu rol activ în viaţa publică şi cu monopolul deciziilor, iar femeia se ocupa de locuinţă şi copii, a început să slăbească la începutul secolului XX şi să cedeze treptat locul unei noi forme”, spune profesorul doctor în istorie Alexandru Radovan, sufletul acestui proiect.
 

 

Comentarii

comentarii