Acasă Eveniment Senatorii UMF, paradoxuri la alegeri

Senatorii UMF, paradoxuri la alegeri

DISTRIBUIȚI

Interviu cu prof. univ. dr. Sorin Pescariu, şeful clinicii de Cardiologie de la Institutul de Cardiologie din Timişoara Cum calificaţi alegerile de joi pentru noul Senat al UMF?
În fapt, vot adevărat a avut loc doar la nivelul departamentelor care și-au desemnat mai multi candidați decât numărul de reprezentare stabilit pentru fiecare departament. Pentru majoritatea departamentelor acest vot  general și secret a fost o formalitate, întrucât pentru două locuri în Senat au fost desemnați să candideze și evident au câștigat doi reprezentanți.

A existat un regulament care să prevadă acest lucru? Cine l-a impus?
S-a alcătuit un regulament de vot care a stabilit o normă de reprezentare în Senat pentru fiecare departament al UMF: pentru majoritatea departamentelor norma a fost de două locuri în Senat, respectiv minim un loc. S-a stabilit că pentru aceste două locuri pot candida din partea fiecărui departament maxim cinci cadre didactice, desemnate în urma alegerilor la nivelul fiecărui departament. Toate bune și frumoase. Dar aici actuala conducere a UMF a introdus în regulamentul de vot  la nivelul departamentului o prevedere ca numai cei care obțin 50% plus unu din primul tur de vot să poată participa la votul ulterior general de la nivelul întregii universități. Personal m-am opus la această grilă, în opinia mea limitativă și neconformă cu legea. 

Ce spune legea?
Legea prevede reprezentarea în Senat pe „cote părți”, adică doi în cazul nostru, dar nu limitează accesul cadrelor didactice care vor să candideze. Am susținut că normal ar fi ca regulamentul intern de alegeri să prevadă ca la „votul universal, direct și secret” (am citat din Legea Învățământului) să participe măcar primii 5 candidați votați la nivelul departamentului.  Evident că nu am fost ascultat și astfel s-a ajuns ca și actualele alegeri să semene izbitor cu cele din ultimii 20 de ani, adică să fie o formalitate, cu doi candidați pentru 2 locuri. Cu doar câteva excepții. Prin urmare,  putem considera că numărul cel mai mare de voturi l-au obținut cei care au câștigat un loc în Senat având în concret cele mai puține voturi. De ce? Pentru că doar acei candidați au fost aleși dintre mai mulți candidați (2-5) și nu 2 din 2. Dacă priviți lista cu rezultatele finale veți vedea că am dreptate.   

 

Comentarii

comentarii