Legea descentralizării, care va crea premisele unui stat modern, articulat pe realitatea Uniunii Europene, se află, finalmente, în dezbatere, fapt salutat de Sorin Frunzăverde, într-o conferință de presă susținută la Reșița.
Președintele CJ Caraș-Severin, vicepreședinte al PNL, afirmă că cel mai rău lucru din viața publică românească este centralizarea excesivă din ultimii ani. Dar, desigur, astfel de prevederi legislative care să consacre descentralizarea actului administrativ aduce atingere birocrației de la București, de aceea întâmpină atâta rezistență. Paradoxal, observa Frunzăverde, premisele descentralizării au fost create în 1991 – 1992, în timpul guvernării Petre Roman și apoi Theodor Stolojan, după care s-au făcut eforturi puternice de recentralizare. 11 instituții vor veni, de la 1 ianuarie 2014, de la minnistere la Consiliu județean, în cadrul a ceea ce președintele CJ numește o lege ”emancipată”, care va reda, poate, în sfârșit, statutul ministerelor de instituții de reglementare și control, așa cum ar și trebui să fie, deși acesta e un proces anevoios, aflat abia la început. ”E remarcabil că la nivelul guvernului USL s-a înțeles, în sfârșit, că gestionarea problemelor administrative trebuie făcută la nivel județean și regional, arată Sorin Frunzăverde, astfel că pot acum fi aplicate și la noi principiile europene ale solidarității și subsidiarității. Și apoi, există suficiente resurse de competitivitate la nivel local, pentru a rezolva aceste probleme. Și, dacă mai doriți încă un fapt elocvent, singurele regiuni din țară care nu au Program Operațional Regional (POR) sunt București și Ilfov, ceea ce înseamnă, în conextul în care proiectele POR sunt destinate a elimina diferențele economice între diferite zone, că acolo s-au concentrat toate resursele”. Dorind să clarifice anumite afirmații apărute mai ales în media centrală, Sorin Frunzăverde a precizat că gradul de îndatorare al Consiliului Județean Caraș-Severin pe proiecte europene este de doar 23 la sută. Mai mult, de la astfel de proiecte se returnează TVA, neexistând, în plus, un plafon de creditare. Este o practică europeană creditarea pentru accesarea de proiecte, susține Frunzăverde, care a dat asigurări că bugetul CJ este suficient pentru acest an, deși se așteaptă demult o rectificare bugetară, destinată în principal primăriilor care au derulat proiecte europene și acum nu mai au cu ce să-și plătească ultimele tranșe de cofinanțare.
