Penitenciarul Timişoara implementează, în colaborare cu partenerii instituţionali şi organizaţionali din comunitatea locală, Strategia Naţională de Reintegrare a Persoanelor Private de Libertate, proiect care evidenţiază rolul sistemului administraţiei penitenciare în evaluarea permanentă a nevoilor educaţionale, de asistenţă psihologică şi socială ale persoanelor condamnate.
Având în vedere faptul că persoanele private de libertate aparţin comunităţii, instituţia de detenţie oferă, astfel, un serviciu esenţial pentru societate. Funcţia educaţională a penitenciarului se evidenţiază ca prioritară şi, dincolo de aspectul umanist al intervenţiilor, contribuie semnificativ la creşterea siguranţei comunitare. Acest proiect urmăreşte să cointereseze instituţii de stat şi din comunitate, asociaţii şi organizaţii nonguvernamentale, în demersul reintegrării sociale a persoanelor care au suferit o condamnare. De asemenea, în cadrul acestui proiect vor fi atrase resurse pentru realizarea activităţilor de suport al persoanelor care au săvârşit infracţiuni în vederea adoptării unor modele de viaţă, în conformitate cu normele legale şi de convieţuire social. Printre obiectivele Strategiei Naţionale de Reintegrare a Persoanelor Private de Libertate se numără: facilitarea asistenţei postdetenţie la nivel sistemic şi conştientizarea reprezentanţilor comunităţii cu privire la problematica persoanelor private de libertate. O prioritate în acest proiect sunt şi organizarea unor campanii de prevenire a delincvenţei juvenile şi a infracţionalităţii, dar şi îmbunătăţirea cadrului normativ şi promovarea schimbărilor legislative. La nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din România, se apreciază ca prioritară colaborarea cu instituţiile, auorităţile publice, organizaţiile nonguvernamentale cu atribuţii în derularea demersurilor de pregătire pentru liberare şi cu posibil rol în asistenţa post detenţie. Modul de implicare a personalului din domeniul reintegrare socială, în colaborare cu celelalte sectoare de activitate, în ciclul primire-formare-eliberare, condiţionează creşterea şanselor de reinserţie a persoanei private de libertate în societate, cu riscuri diminuate de recidivă.
