Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată, odată consumată, scade rezistenţa generală a organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot provoca, de asemenea, avorturi spontane şi infertilitate masculină.
Ministerul Mediului şi Pădurilor organizează Campania de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Banat (din care fac parte judeţele Timiş, Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi şi Gorj). Deschiderea campaniei a avut loc marţi, 18 septembrie, la hotelul Boavista din Timisoara . Experţi de mediu şi reprezentanţi ai Ministerului Mediului au prezentat proiectul Controlul Poluării cu Nutrienţi şi au detaliat măsuri de protecţie a solului şi apelor, în contextual actual. Peste 1.900 de localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. În aceste zone, fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată, odată consumată, scade rezistenţa generală a organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot provoca, de asemenea, avorturi spontane şi infertilitate masculină.
41 de zone vulnerabile în Vest
„Da, putem opri poluarea cu nitraţi. Din cei cinci factori de mediu, trei dintre ei – apa, aerul şi solul – sunt resursele de mediu cele mai vulnerabile, dar şi cele mai frecvent supuse agresiunii factorilor poluanţi. Prevenirea poluării, ca factor major de protejare, se poate realiza prin utilizarea celor mai adecvate materiale, tehnici, tehnologii şi practici care să conducă măcar la reducerea acumulării deşeurilor sau a altor poluanţi, o gestionare corectă a deşeurilor, astfel încât agenţii poluanţi aferenţi să nu ajungă în mediul înconjurător. În regiunea vest există 41 de zone vulnerabile la poluanţi cu nitraţi. Poluarea apelor cu nitraţi şi fosfaţi a devenit tot mai îngrijorătoare în ultimul timp, mai ales în ţările cu agricultură dezvoltată”, a declarat Gabriela Lambrino, directorul Agenţiei Regionale de Protecţia Mediului (ARPM) Timişoara.
Prezenţa în cantităţi peste limitele admise a nitraţilor în apa de băut conduce la blocarea oxigenului din sânge
Seminarul de la Timişoara se desfăşoară pe parcursul a două zile, 18 şi 19 septembrie. Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nitraţi are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nitraţi, prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate. Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării cu nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale. Potrivit normelor în vigoare, din cauza potenţialului nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost incluşi în categoria substanţelor toxice din apa potabilă. Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană. Prezenţa în cantităţi peste limitele admise a nitriţilor în apa de băut conduce la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie sau “boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea.
„În continuare, avem probleme, care au devenit din ce în ce mai grave”
„Cuantumul amenzilor a fost într-un trend crescător din 2006. Într-o săptămână au fost aplicate amenzi în valoare de 9 miliarde de lei vechi, în 2007. Ele au scăzur din 2007, foarte mulţi agenţi economici şi autorităţi publice locale au înţeles că trebuie să pună în aplicare legislaţia de mediu. Avem legislaţie, avem oameni, avem probleme, trebuie să avem curajul să aplicăm legislaţia mai ferm. Cetăţenii nu deţin platforme betonate, locuri special amenajate pentru depozitarea gunoiului de grajd. În continuare avem probleme, care au devenit din ce în ce mai grave. Până în 2008, în Timiş erau doar 14 localităţi vulnerabile la poluarea cu nitraţi, astăzi avem 92. Planurile de acţiune, inexistente în unele localităţi, trebuie elaborate de urgenţă”, spune Marian Eperieş, prim-comisar al Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatul Regional Timiş.
.
