.jpg)
După cum este cunoscut, Timișoara a găzduit în perioada 25-27 aprilie 2012 un remarcabil eveniment științific organizat de prestigiosul Institut de Studii Avansate în Istorie Conceptuală și de Școala Doctorală Internațională de Istorie Conceptuală ” Reinhart Kosellek” din cadrul Universității de Vest din Timișoara, în colaborare cu Institutul de Istorie al Universității din Achen și cu Academia Română – Filiala Timișoara: Conferința internațională ”O istorie conceptuală a Europei Centrale și de Est din perspectivă comparativă: culturi, ideologii,identități, politici”.
În calitate de participant, vreau să remarc, înainte de orice, calitatea excepțională a acestui eveniment științific, atât din punct de vedere logistic, dar mai ales în ceea ce privește consistența lucrărilor prezentate în cadrul celor 7 secțiuni (paneluri) ale conferinței. În termeni generali, lucrările prezentate și dezbaterile recurente au vizat analiza și interpretarea multidisciplinară a evoluției unor concepte cheie specifice identităților naționale formate în Europa Centrală și de Est după destrămarea Imperiului Habsburgic, a Imperiului Țarist și a Imperiului Otoman: național – subnațional – transnațional, etnicitate, naționalitate, minorități etnice, minorități lingvistice, minorități confesionale, etnocultură – etnonațiune, regiune istorică – regional – transregional – regiune transfrontalieră, multiculturalitate – interculturalitate – transculturalitate – culturi periferice, democrație – demofilie – populism, socialism – socialism real – comunism.
În acest context, autorii lucrărilor – cercetători și profesori ai unor prestigioase universități din Germania, SUA, Spania, Ungaria, Estonia, România, Rusia, Serbia, Republica Moldova și Austria – au abordat intr-o manieră multidisciplinară istoria Europei Centrale și de Est, o istorie marcată de interferențe socio-culturale, precum și de disfuncții politice și economice generate de guvernări autoritare și de administrații corupte. Menționez în continuare autorii și titlul câtorva lucrări de mare valoare științifică pe care le-am audiat în cadrul conferinței: Hans-Erich Bodeker, Institutul Max-Plank de Istorie a Științei, Circulația conceptelor: motive, moduri, consecințe; Marcel Cornis-Pope, Universitatea Commonwealth Virginia, Provocări metodologice și conceptuale în scrierea istoriei literare interculturale:reflecții pe marginea a două proiecte internaționale recente; Aurelian Crăiuțu, Universitatea Indiana, Moderația și liberalismul: o perspectivă istorică; Victor Neumann, Universitatea de Vest din Timișoara, Multi – și inerculturalitatea-concepte cheie în definirea istoriei Europei Centrale și de Est. Banatul și Transilvania ca regiuni transfrontaliere; Armin Heinen, Universitatea Aachen, Istoria temporală. Percepția conceptului de timp în Europa de Vest și în România; Constantin Iordachi, Universitatea Central Europeană Budapesta, Limbajul politic de cetățenie în Balcanii din era post-otomană; Javier Fernandez-Sebastian, Universitatea Țării Bascilor Bilbao, Schimbarea conceptuală intr-o epocă a revoluțiilor. Un nou regim de conceptualitate?; Michael Metzeltin, Universitatea din Viena, Gânduri cu privire la formarea conceptului de ”constituție”; Grozdanka Goikov, Universitatea din Belgrad, Identitate europeană și sensibilitate interculturală; Gerhard Seewann, Universitatea din Pecs, Probleme ale istoriografiei grupurilor minoritare; Andrei Cusco, Universitatea de Stat din Moldova, ”Limba națiunii” în Basarabia începutului de secol XX: Definirea unui concept evaziv intr-un teritoriu de graniță controversat; Galina Zvereva, Universitatea Umanistă de Stat din Moscova, ”Civilizația” ca instrument de formare a statului-națiune: o analiză comparativă a practicilor care țin de sfera discursului public în Rusia și Ucraina anilor 2000; Miodrag Matcki, Institutul de Istorie și de Teorie Literară de la Belgrad, Ideea de ilirism intr-un context literar-artistic.
Din această perspectivă, conferința internațională menționată a reprezentat, în opinia mea, un moment esențial in ceea ce privește validarea de către comunitatea științifică internațională a unei noi paradigme: redefinirea istoriei Europei Centrale și de Est prin conceptele cheie multiculturalitate – interculturalitate. Fără îndoială, acest succes al Institutului de Studii avansate în Istorie Conceptuală și al Școlii Doctorale Internaționale de Istorie Conceptuală ” Reinhart Kosellek” onorează membrii acestor două importante instituții din Universitatea de Vest Timișoara. Totuși, cred că trebuie subliniată in acest context contribuția decisivă a Prof. Dr. Victor Neumann, directorul acestor instituții, la obținerea acestui succes fără precedent. Nu în ultimul rând voi menționa că la evenimentul științific de acum câteva zile au participat și doi prestigioși intelectuali români aflați acum în SUA: Marcel Pop-Corniș și Aurelian Crăiuțu. Pentru mine, reîntâlnirea cu aceste prestigioase personalități a fost deosebit de emoționantă. Dar această reîntâlnire a fost la fel de emoționantă și pentru Marcel Pop-Corniș, fostul meu coleg de la Universitatea din Timisoara, precum și pentru Aurelian Crăiuțu, pe care l-am cunoscut cu două decenii în urmă datorită lui Mihai Șora. Nu întotdeauna, deci, ochii care nu se văd se uită!
Comentarii
comentarii
