Acasă Actualitate UVT: Majoritatea profesorilor resping repetarea anului școlar

UVT: Majoritatea profesorilor resping repetarea anului școlar

2642
DISTRIBUIȚI

Pentru a contura măsuri adecvate de sprijin pentru profesori, în această perioadă dominată de condiții speciale, Universitatea de Vest Timișoara oferă public prezentarea rezultatelor preliminare ale unei ample cercetări evaluative, desfășurată de o echipă de cercetători și cadre didactice de la Universitatea din București- DFP, Universitatea Alexandru Ioan Cuza- DPPD, Universitatea de Vest- DPPD și Institutul de Științe ale Educației.

Peste 6.000 de cadre didactice au participat la cercetarea evaluativă privind practicile didactice și dificultățile în desfășurarea activităților cu elevii în această perioadă. Cu un eșantion reprezentativ, investigația relevă măsurile de sprijin necesare și pot constitui baza pentru decizii la nivel local și din partea Ministerului Educației.

Se remarcă în special una dintre cele mai importante concluzii preliminare, valoroasă tocmai în contextul condițiilor în care profesorii lucrează mai mult decât de obicei pentru a compensa inconveniente inerente transpunerii într-un cadru nou a activităților didactice, regândind situațiile de învățare și punând accent pe calitativ, pe progres școlar autentic și pe interacțiunea și implicarea elevilor. Astfel, majoritatea profesorilor resping varianta repetării anului școlar și varianta recuperării prin restructurarea anului școlar viitor, optând pentru păstrarea structurii actuale a anului școlar în curs, cu reproiectări ale curriculumului și evaluărilor pentru clasele a VIII-a și a XII-a (42%) sau prelungirea cu 2-4 săptămâni a anului școlar în curs (44%).

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea, remarcă faptul că aceste date preliminare sunt binevenite pentru deciziile strategice ale acestei perioade atipice: „Știm prea bine că cele mai eficiente politici educaționale și mecanisme de suport în actul didactic sunt cele ce se bazează pe cercetare, în primul rând, iar deciziile bazate pe dovezile științifice își dovedesc în timp consistența. Valoarea datelor rezultate în urma acestei cercetări aprofundate, realizată pe un eșantion deosebit de mare, este cu atât mai importantă cu cât vine să susțină decizii strategice ale acestei perioade atipice, precum e decizia de a evita repetarea anului școlar, imperios necesară pentru a preveni un regres școlar. Cercetarea este binevenită pentru ghidarea deciziilor Ministerului Educației și a Inspectoratelor Județene, pentru a orienta măsuri cu adevărat adecvate”.

Iată câteva dintre cele mai importante rezultate preliminare, într-o prezentare sintetică, structurate în trei capitole importante:

Activitățile față în față și activitățile online

Parcurgerea curriculumului de trunchi comun

Principalele impedimente în învățare

Activitățile față în față și activitățile online

O parte din activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având astfel un impact negativ asupra învățării temeinice. Profesorii semnalează disfuncții în ceea ce privește următoarele activități de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană (65%), sprijin personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare (64%), monitorizarea ritmului învățării (52%), feedback pentru corectarea promptă sau pentru confirmarea achizițiilor (45%), explicații pentru înțelegerea conceptelor, relațiilor, fenomenelor (45%), consiliere individuală (36%).

Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și elevii folosesc cel mai frecvent aplicații simple pentru comunicare cu clasa și individuală (cu fiecare elev) precum Whatsapp sau Messenger (91% – medie de 3,66 pe o scală de 4) sau chiar apeluri telefonice (83% – medie de 3,34). Pe locurile următoare se situează: utilizarea resurselor educaționale deschise și conținutului digital, cum ar fi situri cu informații și ilustrații, biblioteci online, simulări, soft educațional, laboratoare virtuale, muzee virtuale, Digitaliada, LearningApps etc. (medie de 2,82), apoi platformele specializate de elearning (2,6) și aplicațiile pentru apeluri video/ videoconferințe precum Webex, Zoom, Meet, Teams (2,48).

Printre dificultățile în a realiza activități didactice la distanță, cadrele didactice semnalează, în ordine: lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare (64%), dificultăți de ordin tehnic – platforme care trebuie instalate, care nu funcționează (62%), lipsa suportului pedagogic pentru realizarea de activități de învățare suficient de eficiente și/ sau atractive pentru toți elevii: (58%), lipsa instrumentelor potrivite pentru predare-învățare-evaluare la disciplina lor (57%), lipsa conținutului educațional (resurse digitale) în domeniul disciplinei (57%), lipsa unui computer suficient de performant (56%) și lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale (54%).

Cadrele didactice participante la investigație sunt deopotrivă din mediul rural și din mediul urban, distribuiți proporțional pe niveluri de învățământ. Nivelul de utilizare a tehnologiei este mediu pentru 53% dintre aceștia. Doar 4% se declară începători în utilizarea instrumentelor și resurselor digitale. Oricum, în această perioadă, pentru ședințe și discuții cu colegi cadre didactice, sunt nevoiți să utilizeze grupuri de discuții asincrone, cum ar fi Whatsapp (94%), apel telefonic (75%), email (72%) și videoconferințe prin Zoom, Webex, Skype, Meet etc. (58%). Iar pentru managementul claselor și al activităților de învățare, aproape trei sferturi utilizează platforme de elearning precum Google classroom (68%), Moodle (3%), Edmodo (3%), Easyclass (2%).

În această perioadă de suspendare a cursurilor față-în-față, cadrele didactice declară că au primit îndrumare predominant de la: directorul școlii (35%), MEC și instituții ale MEC – ISJ/ ISMB, CCD, CJRAE, ISE (25%), colegi cadre didactice (23%), colegi de informatică (9%), ONG-uri și companii private (4%), părinți (2%) și elevi (2%).

Cele mai semnificative experiențe și inițiative de sprijin pentru profesori sunt, în ordine: propriile încercări anterioare de introducere a TIC în activități didactice (82%), diverse tutoriale găsite online (78%), grupurile de suport colegial precum grupuri ale profesorilor de pe Facebook (77%), programele de formare în domeniul TIC desfășurate prin CCD-uri (60%), portalul deschis de Ministerul Educației pe digital.educred.ro (60%), ideile de activități cu suport digital de pe digitaledu.ro (59%), atelierele CRED desfășurate prin videoconferință (57%), resursele educaționale deschise colectate de inspectoratele școlare în ultimii trei ani (56%), programele de formare în domeniul TIC desfășurate de ONG-uri/ companii (50%), platforma eTwinning (47%).

Parcurgerea curriculumului de trunchi comun

Un procent de 77% dintre elevii cu rezultate bune și foarte bune reușesc să parcurgă curriculumul de trunchi comun conform planificărilor preexistente. Mult diferit stau lucrurile cu elevii cu rezultate slabe, care, în opinia profesorilor, reușesc doar în proporție de 50% să țină pasul.

2223 de cadrele didactice care au ore la clasa terminală a ciclului gimnazial remarcă aceeași diferență între elevi. Copiii de clasa a VIII-a care au de obicei rezultate școlare slabe acumulează în această perioadă lacune într-o măsură semnificativ mai mare decât colegii lor, cu o medie de 1,93, față de media de 3,11 indicată pentru elevii buni (pe o scală de 4).

În ce privește clasa a XII-a, elevii celor 1603 cadre didactice cuprinse în eșantion se poziționează și ei diferit în grupuri de nivel, prin raportare la curriculumul prescris, necesitând în perioada următoare o mai mare atenție și o instruire personalizată.

Principalele impedimente pentru învățare

Printre dificultățile în a realiza activități didactice la distanță, cadrele didactice semnalează, în ordine: lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare (64%), dificultăți de ordin tehnic – platforme care trebuie instalate, care nu funcționează (62%), lipsa suportului pedagogic pentru realizarea de activități de învățare suficient de eficiente și/ sau atractive pentru toți elevii: (58%), lipsa instrumentelor potrivite pentru predare-învățare-evaluare la disciplina lor (57%), lipsa conținutului educațional (resurse digitale) în domeniul disciplinei (57%), lipsa unui computer suficient de performant (56%) și lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale (54%).

Pe de altă parte, dificultățile elevilor constituie impedimente serioase pentru învățare: dificultăți tehnice – conectare complicată pe anumite platforme, restricții de acces, limitări de browser, instalări de programe suplimentare (73%), lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii (71%), nivelul insuficient al competențelor digitale (68%), lipsa unui computer/ tabletă/ telefon smart (65%), lipsa unui program bine structurat, determinând sincope în învățare (65%), lipsa controlului și monitorizării constante a activității lor (65%), acces limitat la Internet (64%), lipsa suportului/ lipsa de interes/ interdicții din partea adulților (59%).

Comentarii

comentarii