Când soarele arde puternic şi face să fiarbă mercurul în termometre, o ieşire la pescuit este binevenită. Judeţul Timiş are zeci de bălţi unde ne putem refugia, iar dacă avem şi mămăligă-n băţ, poate prindem şi o cină bună cu nişte peşte prăjit la grătar. Dar numai în locuri amenajate, ca să nu fie nevoie de intervenţia pompierilor.
Una dintre cele mai apropiate destinaţii pentru firul întins este zona bălţilor lui Ică de lângă Orţişoara, pe drumul spre Călacea; în prima vale înainte de urcarea pantei se face un drum la stânga şi la circa 150 de metri se afla cele două bălţi unde se poate prinde caracudă, crap şi somn. Bălţile nu sunt prea mari, în schimb se compensează prin capturile prinse, bălţile sunt curate, cu puţină vegetaţie şi sunt alimentate cu apă de izvor.
Lacul Surduc, cu cele peste 460 ha, este cel mai mare din judeţ şi prin urmare, cu şanse mari de a umple găletuşa cu crap, somn, caras, plătică, şalău, dar şi alte soiuri de peşte.
Balta de la Dumbrăviţa, la 7 km de Timişoara, alimentată din apele râului Behela, se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 13 ha. Malurile sunt joase până la nivelul apei, vegetaţia de tip stuf se găseşte din abundenţă, pe maluri sunt locuri amenajate cu coşuri de gunoi, câteva băncuţe şi o toaletă ecologică. Se poate pescui ştiucă, crap, fitofag, caras.
La balta de la Ghiroda ajungem pe drumul de la Prinţul Turcesc din Timişoara, până la podul pe care-l trecem, apoi dreapta, intrăm pe aleea Ghirodei până în capăt şi imediat după terenul de fotbal este balta cu caras, crap, ştiucă
Lângă Lugoj, la intrarea în oraş dinspre Caransebeş, în zona fostei balastiere sunt mai multe bălţi, iar cea mai mare este Pescăruşul. Balta este populată periodic cu crap oglinda, crap comun, caras, ştiucă, biban şalău.
Balta de la Dudeştii Vechi, spre Beba Veche, este plină cu ştiucă, crap şi caras, iar pe drumul Timişoara – Chevereş – Bacova – Buziaş şi la ieşirea din Buziaş spre Lugoj, pe partea dreapta, se află o baltă unde se poate prinde crap, caras, şalău şi somn. La fel, în balta de la Biled spre Şandra, unde găsim mai ales ştiucă, dar cu puţină şansă, şi crap, caras ori somn.
Renumitele bălţi de la Jimbolia, şase la număr, provenite din escavări în jurul fostei fabrici de ceramică, unele dintre ele cu suprafaţa mare şi amenajate. Fauna şi flora sunt la ele acasă, găsim şi peisaje sălbatice, curăţenie şi linişte, loc amenajat pentru grătare. Se poate prinde crap, caras, ştiucă,
Mergem şi la balta Buciuman de la Sânnicolau Mare, unde aflăm balta curăţată de vegetaţie, plină cu crap, caras, albituri sau la bălţile Niţchidorf, pentru fir întins la crap, somn românesc şi african, ştiucă.
Aceeaşi ‘ofertă’ a bălţii o găsim şi la balta Chişoda, la intrarea în Giroc (crap, caras, ştiucă, somn), Tomnatic (drumul dintre Timişoara şi Sânnicolau Mare, înainte de indicatorul spre Tomnatic se face un drum de pământ, în stânga). Este deschis sâmbăta, duminica şi în toate zilele de sărbători legale şi religioase. Cele două bălţi de aici nu sunt foarte mari, una este populată cu crap şi cealaltă cu crap, somn, ştiuca şi cteno. Cel mai bine trage somnul. Balta este dotata cu parcare, toalete, foişoare cu posibilitate de grătar, mic bufet cu băuturi.
Şi dacă nu v-aţi plictisit, puteţi să vă îndreptaţi paşii şi undiţa spre alte bălţi, cum ar fi cele de la Cărpiniş (crap, caras, peşte răpitor – avat, ştiucă, şalău, dar şi somn african şi de Dunăre), Corneşti, Berini, Ianova, Dudeştii Noi, Bodo, Uivar.
Majoritatea dintre acestea sunt locuri amenajate de administratori particulari, se plăteşte o mică taxă de intrare pentru toată ziua, în care intră şi o anumită cotă de gratuitate pentru peşte.
