Cele cinci cabane ale Direcţiei Silvice Timiş (DST) atrag sute de turişti din ţară şi străinătate anual, mai ales în sezonul de vânătoare, în perioada vacanţelor sau în cantonamentele sportivilor, pentru că oferă atât confort sporit de cazare, cât şi împrejurimi deosebit de reconfortante.
„În judeţ, avem cinci cabane, la Pişchia, Chevereş, Lugoj, Fârdea-Surduc şi Cheia-Poieni. Închiriem camere individual sau cabane întregi, la preţuri cuprinse între 800 şi 1.200 de lei pe zi. Din banii pe care-i încasăm facem lucrări de reparaţii, de întreţinere şi de modernizare”, spune Nicolae Ţîţu, directorul DST.
Cabana de la Pişchia a rămas pe harta preferată a împătimiţilor de vânătoare, fiind considerată o adevărată „perlă” a recreerii în aer liber, pe unde au trecut vânători împătimiţi, precum Ion Gheorghe Maurer sau Nicolae Ceauşescu, care l-a primit la o partidă de vânătoare de fazani pe prietenul său Josif Broz Tito, preşedintele fostei Iugoslavii.
După Revoluţie, cabanele „au scăpat” de privatizare şi au beneficiat de investiţii de zeci de miliarde de lei vechi pentru renovări.
„Cabanele acestea nu sunt doar o sursă de venit pentru stat, ci întregesc un cadru mai general privind activitatea de vânătoare. Vânătorii care vin şi plătesc bani pentru pasiunea lor trebuie cazaţi undeva. Dacă nu ai nişte spaţii normale de cazare, suferă şi activitatea de vânătoare, pentru că nu-i poţi caza la hoteluri situate la o sută de kilometri de pădure, adaugă Ţîţu.
Străinii care vin, italieni, nemţi, spanioli sau scandinavi, găsesc şi vânat mare, mistreţi sau urşi, şi vânat mic, iepuri, raţe, fazani. Potârnichile, adevărate delicatese nelipsite de la festinuri, sunt cele mai scumpe păsări mici vânate în judeţ, 18-20 de euro bucata, spre deosebire de un fazan, care costă doar 12 euro.
Cabana de vânătoare din comuna Pişchia a fost amenajată în 1975, iar localnicii hâtri spun că un brigadier silvic, profund emoţionat de momentul de a-l avea în faţă pe înaltul demnitar de partid şi de stat, i s-a adresat lui Ceauşescu: „Să trăiţi tovarăşul mistreţ, pădurea e plină de miniştri!”, iar preşedintele a înţeles emoţiile şil-a îmbrăţişat pe brigadier mai ales pentru „sinceritatea” de a-i spune în faţă că e „mistreţ”, cu toate că pe la spate mulţi l-au numit astfel, dar nimeni, niciodată, nu a avut curajul să i-o spună verde-n faţă.
În Timiş există câteva zone cunoscute pentru bogatul lor fond cinegetic, atât în regiunile de câmpie cât şi în cele deluroase sau de munte, care se întind pe sute de mii de hectare şi în care se găsesc toate speciile de vânat specifice zonei noastre. Ele sunt căutate atât de pasionaţii localnici de vânătoare, cât şi de cei străini, atraşi de varietatea vânatului timişean, astfel încât, cu o bună organizare, Timişul are perspective pentru dezvoltarea unui profitabil turism de vânătoare.
Vânătorii găsesc aici, în funcţie de sezon, atât vânat mare (mistreţi, cerbi, lupi sau urşi) cât şi vânat mic, de la iepuri până la raţe, fazani sau potârnichi.
Acum, sezonul este deschis la masculi de căprior, până în 15 octombrie. De la 1 august se deschide sezonul la mistreţ şi la diverse soiuri de păsări.
