Acasă Actualitate Vizita lui Iohannis – baie de mulţime, plantarea unui copac la Loga...

Vizita lui Iohannis – baie de mulţime, plantarea unui copac la Loga și lansarea cărții sale la biblioteca UPT – Foto

791
DISTRIBUIȚI

Singura surpriză  neprogramată de care preşedintele Klaus Iohannis a avut parte a fost „urarea” unui timişorean, se pare fan al PSD. Vizita preşedinteului a inclus la orele prânzului o întâlnire cu reprezentanţii Comunității Evreieşti dinTimişoara, la Sinagoga din Cetate. De aici a făcut o baie de mulţime, după ce a traversat Piaţa Unirii, în drum spre Muzeul de Artă. Pe drum a fost întâmpinat de un cetăţean „anti”, care i-a spus cu voce ridicată că „nu îl vei da tu pe Dragnea jos”. Calm, preşedintele i-a răspums că „fiecare are părerile sale”. În rest, el a fost extrem de bine primit de privitori.

După ce a discutat timp de o oră cu mai mulţi primari şi consilieri locali liberali, la Muzeul de Artă, vizita prezidenţială s-a mutat la Liceul Loga, care sărbătoreşte 100 de ani de activitate. „Vă doresc la mulți ani, Colegiului CD Loga, elevilor, profesorilor, absolvenţi! România liberă a prosperat pentru că a pregătit notari, avocați și profesori, care au ajutat la dezvoltarea ţării. În anii dictaturii, elevii de la Loga au protestat, iar directorii au fost închiși la Caracal. Loga a rămas o instituție de bază a Timișoarei, în ciuda tuturor opreliştilor, tradiția de excelență de la Loga a făcut ca acest liceu să supraviețuiască în istorie”, a declarat Iohannis, la ceremonia de la Loga.

Preşedintele a subliniat că cei care au urmat această şcoală ar trebui să fie mândri: „Săbătorim o sută de ani! Ei, care au studiat aici, vor fi mândri când vor spune că au absolvit la Loga”. Momentul festiv al zilei a continuat în curtea liceului de elită timişorean. Acolo, şeful statului a plantat un arţar. „Mi-a plăcut foarte mult la voi. Poate mai vin, şi atunci când sărbătorim din nou altă sută de ani”, a mai spus, cu umor, Klaus Iohannis.

Ultimul punct al zilei în programul zilei timişorene a preşedinteului României a avut loc la noua bibliotecă a Universităţii Politehnica Timişoara. Aici, el a făcut o nouă baie de mulţime, una academică, odată cu acordarea de autografe pe volumul său „EU.RO – Un dialog deschis despre Europa”. El a avut o prezentare a celor scrise în cartea amintită, dar şi despre evoluţia europeană, în general.

„După summit-ul ţinut la Bratislava acum câţiva ani, niște jurnaliști m-au întrebat cum vad viitorul Europei. Iar eu sunt un proeuropean convins. Am rămas surprins să văd că afirmaţia aceasta  a fost remarcată de foarte mulți. Era interesant de remarcat pentru unii de ce dacă un președinte spune aşa ceva e ceva ieşit din comun. Am ajuns în prezent în situaţia că dacă un președinte spune aşa ceva, că e proeuropean, nu mai e mainstream, la modă. Așa am ajuns să scriu acest volum”, a declarat Iohannis în prezentarea volumului său.

El a remarcat discursul profund antieuropean, care tinde să devină chiar eurofob.

„Aud tot mai mult un discurs politic abject. Umblă unii sa spună ca, de fapt, problemele noastre vin de la Bruxelles, oameni care spun că preşedintele Iohannis trebuie să dispară, că e din alt film. A apărut un discurs eurofob, e reprobabil ca partidul de guvernământ sa aibă un asemenea discurs. Acolo, când sunt în capitala Europei, sunt proeuropeni toți. Şi când vin acasă spun că Bruxelles-ul e de vină pentru toate relele.”; a mai subliniat preşedintele României.

Şeful statului român a vorbit şi despre euroscepticism, despre problemele actuale ale Uniunii Europene. „Euroscepticismul are cauze multiple. Unii au spus că e UE în criză bancară, după aia economică. Ulterior că e în criză de idendit, ceea ce, pe undeva, este real. Exact țări ca Romania au șansa să revigoreze proiectul european. Această criză de identitate sau întrebări despre rostul UE au o cauză, una mai generală în politică. UE e un proiect senzațional pentru cetățeni, de pace și libertate. Comparați viața pe care o aveţi acum cu cea din anii 70 – 80. De ce am ieșit în stradă? Nu ca ne-a fost bine. După Revoluție, în România a bântuit un fel de neocomunism, doar după, am reușit să ne revenim. E adevărat că nu se întâmplă lucrurile cât de repede am dori, dar uitați-vă cât de multe sau schimbat.

Comentarii

comentarii