Zeci de elevi și profesori de la Colegiul Bănățean, Liceul Loga și Colegiul Carmen Silva din Timișoara au participat, vineri 25 februarie, la Cafeneaua literară cu tema ”Să ne cunoaștem istoria Banatului, să ne cunoaștem valorile”, reluată după doi an de pauză, din cauza pandemiei de COVID19.
Evenimentul a avut loc la Hotelul Timișoara.
Invitați au fost trei mari oameni de cultură din Timișoara, dar și un preot poet. Este vorba de scriitorul Ioan Marin Almajan, care a prezentat personalitatea complexă a lui Eftimie Murgu, prof. univ. dr. Adrian Rachieru, critic literar și scriitor, care i-a făcut o expunere amplă a activității literare a lui Ioan Mărin Alămăjan, și istoricul Ioan Hațegan, care a vorbit elevilor și profesorilor prezenți despre istoria Banatului, cu cele mai importante evenimente și personalități care au marcat fundamental această zonă frumoasă și bogată a României.
Reluarea acestei manifestări culturale extrem de importante are în obiectiv întâlnirea față în față a oamenilor de cultură și artă,a scriitorilor și a istoricilor cu elevii, pentru a vorbi pe un anumit subiect. În acest an, tema aleasă este ”Să ne cunoaștem istoria, să ne cunoaștem valorile Banatului”.
”Vrem astfel să venim cu informații complementare și, cel mai important, să existe o întâlnire directă dintre elevi și oamenii de cultură din această zonă. Le mulțumesc invitaților că fără dumnealor nu puteam să fac această cafenea literară. Bineînțeles că și fără elevii și profesorii prezenți nu puteam desfășura acest eveniment. Mulțumesc și cadrelor didactice care au acceptat să fie prezente aici cu elevii.
Cafeneaua literară va fi o dată pe lună, întotdeauna vineri, fiindcă atunci pot să ajung eu în Timișoara, de la Parlamentul European, de la Bruxelles. E bine să păstrăm în noi iubirea față de locul în care ne-am născut și în care trăim.
Mulțumesc profesorilor și elevilor de la Colegiul Bănățean, Liceul Loga, Colegiul Carmen Silva și invitaților scriitorul Ioan Marin Almajan, prof, univ.Adrian Rachieru, istoricul Ioan Hațegan și părintele-poet, Ioan Petraș, care au răspuns întrebărilor elevilor!”, a fost mesajul eurodeputatei Maria Grapini, organizatoarea Cafenelei literare.
Ioan Marin Almăjan este prozator, poet, editor, jurnalist. De-a lungul vieții a fost redactor, şef secţie de cultură, redactor şef adjunct ziarul “Drapelul roşu”, Timişoara (1966-1979), Director Editura “Facla”, Timişoara (1979-mai 1989); Bibliotecar la Biblioteca judeţeană Timiș (1989- 1991); Publicist comentator, Șef secţie de cultură ziarul “Renaşterea bănăţeană”, Timişoara, Redactor-realizator al suplimentului de cultură “Paralela 45” ( 1991-2000); Director Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a județului Timiş (2000-2005).
Anul debutului în literatură: revista Scrisul bănățean Timișoara, 1962. Anul debutului editorial: Sunt dator cu o durere, povestiri, Editura Eminescu, București, 1970. Anul primirii în Uniunea Scriitorilor: 1972. Colaborări (reviste și publicații literare): Orizont, Arca, Familia, Steaua, Convorbiri literare, Ramuri, Luceafărul, Semenicul, Coloana Infinitului, Orient Latin, Anotimpuri literare, Confluențe, Magazin cultural și de informație, Arcadia, Albina românească, Ardealul literar și artistic, Icoane bănățene, Eminescu, Medeea, Cetatea culturală, Reflex, Almăjana, Almăj, Cafeneaua literară, Columna 2000, Tăt Banatu-i fruncea, Vrerea, Viața de pretutindeni, Interferențe, Alternanțe, Renașterea bănățeană-Paralela 45, Banat, Actualitatea literară, Spiritul critic, Il punto, Impegno 80, Avvisatore, Trapani sera, L’Archenio (Italia), Saghtar. Famlijia Kana (Malta), Delfika Tetradia (Grecia) etc. De asemeneaa peste zece de volume de autor publicate.
Adrian Dinu Racheieru, critic si istoric literar și publicist, s-a nascut in 15 septembrie 1949 a absolvit in 1971 Facultatea de Filosofie, sectia Sociologie, a Universitatii din Bucuresti. Debuteaza publicistic in revista “Viitorul social” (1973) cu un articol de opinie. Debutul editorial are loc in 1983 cu volumul de eseuri de sociologia literaturii Orizontul lecturii (Ed. Facla). Colaboreaza cu eseuri si articole de opinie la revistele: “Luceafarul”, “Astra”, “Convorbiri literare”, “Orient latin”, “Renasterea banateana”, “Minerva”, “Rostirea romaneasca”, “Suplimentul literar-artistic al «Scinteii tineretului»”, “Bucovina literara”, “Tribuna”, “Meridianul Timisoara”, “Crai Nou” s.a. Dupa debut, a publicat volumele de eseuri: Vocatia sintezei (Ed. Facla. 1985); Pe urmele lui Liviu Rebreanu (Ed. Sport-Turism, 1986); Cele doua Romanii? (Ed. Helicon, 1993); Scriitorul si umbra – Sorin Titel (Ed. Timpul, 1995); Poeti din Bucovina (antologie critica de poezie bucovineana, Ed. Helicon, 1996); Marin Preda – Omul utopic (Ed. Eminescu, 1996): Liviu Rebreanu – Utopia erotica (Ed. Augusta, 1997); Elitism si postmodernism. Postmodernismul romanesc si circulatia elitelor (Ed. Garuda-art, 2000); Batalia pentru Basarabia (Ed. Augusta, 2000).
A obtinut urmatoarele premii: premiul pentru critica al revistei “Luceafarul” (1983), premiul Fundatiei Culturale a Bucovinei (1995, 1997), premiul “Eminescu” pentru critica si istorie literara (Suceava – Putna, 1996), premiul pentru eseu al Salonului National de Carte (Iasi, 1997). De asemenea, a publicat peste 10 cărți.
Istoricul Ion Hațegan s-a năsucut în 1949 la Cenat Timiș. După absolvire a fost profesor de istorie la școlile din Sânnicolau Mare, Ianova, Seceani, Berini și Vișinelu și la liceele din Gătaia și Recaș. Din 1973 a trecut la Muzeul Banatului ca muzeograf medievist și la secția de carte veche a bibliotecii județene Timiș. După 1991 a fost consilier teritorial șef al Inspectoratului pentru Cultură Timiș, cercetător științific principal I la Institutul de Științe Socio-Umane Titu Maiorescu al Academiei Române, filiala Timișoara și, între 1991–1993, profesor la Universitatea de Vest. A publicat numeroase cărți, studii de specialitate și articole. Din 77 de titluri, 14 se referă la istoria Banatului. În noiembrie 2019 a fost declarat cetățean de onoare al municipiului Timișoara – explică wikipedia.
