Peste 40.000 de catolicii bănăţeni se pregătesc să intre în Postul Paştilor, momentul fiind marcat astăzi, în Miercurea Cenuşii, prin post sever şi abstinenţă.
‘În bisericile romano-catolice se va celebra ritualul binecuvântării cenuşii obţinute prin arderea unor crengi de măslin. Cenuşa sfinţită va fi presărată pe frunţile credincioşilor, ca semn al pocăinţei şi întoarcerii de la păcat’, spune Sipos Eniko, purtător de cuvânt al Episcopiei Romano-Catolice din Timişoara.
După această zi, catolicii vor ţine postul alb, fără carne, dar cu dezlegare la lactate, brânzeturi şi ouă, până în Vinerea Mare, de dinaintea Învierii, când vor ţine post negru.
Originea obiceiului folosirii cenuşii în ritualuri religioase se pierde în negura preistoriei, dar Vechiul Testament este locul în care se vorbeşte despre cenuşă ca simbol al chemării la pocăinţă: ‘Fiica poporului Meu, încinge-te cu sac şi-ţi presară cenuşă pe cap’ (Ieremia 6,26). Despre acest simbol al cenuşii vorbesc şi profeţii Isaia, Daniel sau Iona.
La începutul perioadei bisericii creştine, clericii şi bărbaţii aveau cenuşa presărată pe capetele lor, în timp ce femeilor li se făcea semnul crucii cu cenuşă pe frunte. În cele din urmă, ritualul folosit pentru femei a ajuns să fie folosit şi pentru bărbaţi. Regula impune ca cenuşa să fie obţinută prin arderea ramurilor de palmier de la Duminica Floriilor din anul anterior.
