Acasă Eveniment Ziua Naţională a României, sărbătorită în costum tradiţional, la Timişoara

Ziua Naţională a României, sărbătorită în costum tradiţional, la Timişoara

DISTRIBUIȚI

FOTO

Un eveniment inedit a fost organizat, sâmbătă, 1 Decembrie, între orele 10.00 şi 14.00, pe str. Prayer nr. 40, în Timişoara, de către Asociaţia Culturală „Tradiţii, Identitate şi Succes”. Toţi invitaţii care au venit să sărbătorească Ziua Naţională a României au fost îmbrăcaţi în ţinută obligatorie, măcar o piesă din costumul tradiţional românesc.

 

Invitaţii au cântat Hora Unirii, au ascultat muzică populară şi poezii patriotice, printre care celebrul poem eminescian „Ce-ţi doresc eu ţie dulce Românie!”, iar la final toţi au participat la un ospăţ cu bucate tradiţionale, udate cu ţuică şi vin.

 

„Astăzi, 1 Decembrie, este Ziua Naţională a României. Vreau să mai spun că anul trecut am fost invitată la un simpozion internaţional dedicat Zilei Românie, unde au mai participat şi vecinii noştri sârbi, unguri sau bulgari. Am fost singura în costum tradiţional românesc. Toţi se uitau la mine ca la o piesă de muzeu. Eu am specificat că azi, 1 Decembrie 2012, fiecare să fie îmbrăcat în costum tradiţional, măcar un brâu, o ie sau o cămaşă. Este Ziua României! Aici, în afară de şezătoarea din fiecare joi, mai organizăm şi un cenaclu literar denumit «Anotimpurile», unde se întâmplă lucruri minunate”, a declarat Leontina Prodan, preşedinta asociaţiei.

„Am venit aici cu plăcere, tocmai pentru faptul că puţină lume mai respectă costumul tradiţional românesc. Costumul meu este creat de Alexandrina Mioc, o creatoare din Banat”, a declarat Anca Augusta, fondatoarea Universităţii Tibiscus Timişoara.

La 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1.228 delegaţi, la care au participat peste 100.000 de persoane venite din toată ţara, îndeosebi din Ardeal şi Banat, a adoptat rezoluţia de unire a Transilvaniei şi Banatului cu România. Ziua de 1 Decembrie 1918 este rezultatul luptei românilor pentru întregire statală, precedată de acţiunile românilor din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (28 noiembrie 1918). Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 a stabilit: „I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure), cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia.”

Comentarii

comentarii