Cu prilejul bilanţului pe acest an, Titu Bojin, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Banat, a fost „vizitat” de o trupă din cadrul Jandarmeriei Timişoara. Momentul a fost foarte emoţionant. Gruparea de jandarmi a venit să colinde, nu să facă ordine, şi a reuşit cu mare succes, fiindcă i-a încântat pe toţi cei prezenţi.
După ce i-a pupat şi s-a despărţit de ei, Bojin a spus că 2017 a fost foarte bun pentru ABAB Timişoara. De asemenea, el a atras atenţia că Bazinul Hidrografic Banat este cel mai sigur bazin din România, datorită multiplelor lucrări efectuate aici. „Totuşi vrem să îl consolidăm să fie şi mai sigur. Mai avem o singură zonă –Gătaia Bocşa – unde mai avem necazuri la ploi foarte puternice. A fost aprobat proiectul şi se face licitaţia pentru lucrările ce se vor realiza acolo”, a declarat Bojin, joi 21 decembrie.
O altă informaţie de ultimă oră a fost faptul că în 20 decembrie, şefii Apelor Române au stabilit la Bucureşti ca ABAB Timişoara să preia administraţia navigaţiei pe Bega. „Prietenul meu, Lae, primarul Timişoarei, să stea liniştit. Le mulţumesc colegilor de la Apele Române care au fost de acord să preluăm noi acastă activitate pentru a urgenta şi reluarea navigaţiei pe canalul Bega”, a spus Bojin.
Amintim că proiectul cu impact transfrontalier „Repararea infrastructurii de navigație pe canalul Bega”, elaborat de Administraţia Bazinală de Apă Banat, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Timiş, a primit finanţare din fondurile programului IPA (Interreg Cooperare Transfrontalieră România – Serbia). Atât partea română cât şi cea sârbă şi-au propus să dezvolte prin acest parteneriat infrastructura transportului de navigaţie pe Canalul Bega, care va redeveni astfel navigabil, aşa cum era el cunoscut înainte de 1958, când navigatia pe canal în sectorul românesc a fost inchisă.
Deoarece Canalul Bega Navigabil, amenajat cu aproape 250 ani in urmă, este din punct de vedere hidrotehnic o constructie cu amenajari tehnice deosebite si, mai ales cu semnificatie istorică, toate lucrările hidrotehnice pentru reabilitarea nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român sunt în conformitate cu practicile și politicile naționale și europene și se încadrează în Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung.
Proiectul are o valoare totală de 13.877.987 euro (TVA inclus), din care părţii române îi revine 6.929.795 euro, restul fiind accesat de către partenerii din Serbia (VDP Vode Vojvodine si Secretariatul Provincial pentru Cooperare Interregională și Administrație Regională). Finanţarea este nerambursabilă. Pe sectorul românesc, obiectivul principal al proiectului este refacerea nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român, dar pentru întreţinerea Canalului Bega în vederea navigabilităţii se vor achiziţiona o dragă și două barje; pentru asigurarea în condiţii optime a navigabilităţii se va asigura semnalizarea canalului navigabil şi se va efectua şi un studiu de fezabilitate pentru realizarea punctului de trecere a frontierei.
Pe sectorul sârbesc se va urmări repararea nodurilor hidrotehnice Srpski Itebej și Klek, achiziția unei drage, construcția unei piste de biciclete şi realizarea studiului de fezabilitate pentru realizarea punctului de trecere a frontierei.
Situaţia actuală a proiectului
În vederea demarării lucrărilor din cadrul proiectului este necesară încheierea unui protocol-acord interguvernamental care să ateste rezultatele proiectului privind realizarea obiectivelor propuse. În data de 02.8.2017 a fost semnat Contractul de Finanţare al proiectului cu clauză de reziliere în cazul nesemnării Acordului Romania-Serbia până la data de 31.12.2017. La ora actuală, demersurile încheierii Acordului sunt în curs de derulare. Acesta este avizat de către Ministerele din ţara noastră (Ministerul de Externe, Ministerul de Interne, Ministerul de Finanţe, Ministerul Transporturilor), fiind retrimis pe canale diplomatice părţii Sârbe. Din partea sârbă a fost transmis un acord de principiu privind înființarea punctului de trecere a frontierei pe râul Bega, dar și o serie de propuneri de modificări în ceea ce privește textul Acordului. Autoritățile române trebuie să analizeze aceste modificări, ulterior primirii aprobării textului Acordului, pentru ca apoi acesta să fie retransmis pe căi diplomatice Părții sărbe în vederea obținerii unui acord final.
