Acasă Actualitate Avocații din Baroul Timiș și din România nu sunt de acord cu...

Avocații din Baroul Timiș și din România nu sunt de acord cu sentința din dosarul „Ferma Băneasa”, invocând „efecte grave asupra profesiei de avocat, asupra justiției și a statului de drept”

680
DISTRIBUIȚI

Avocații timișeni, sau cel puțin Baroul Timiș, contestă decizia din dosarul „Ferma Băneasa”, în care avocatul Robert Mihăiță Roșu a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, alături de omul de afaceri Remus Truică, de miliardarul israelian Beny Steinmetz și de „prințul” Paul al României. Cei trei din urmă au încercat să profite de titluri de proprietate fictive pe numele fostului rege Carol al II-lea și hotărâri judecătorești anterioare luate în baza acestora pentru a păgubi Statul Român. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au considerat că și avocatul a fost părtaș la aceste ilegalități, după ce în primă instanță Curtea de Apel Brașov a considerat că acesta doar își desfășura profesia.

Motivarea hotărârii luate de ÎCCJ pe 17 decembrie a venit de abia la începutul lunii aprilie, având peste 700 de pagini. Acțiuni de contestare a deciziei ÎCCJ au existat în mediul online existau încă de la pronunțarea sentinței, iar acestea nu s-au oprit nici după redactarea motivării. Acum, Uniunea Națională a Barourilor din România contestă decizia în mai toate mediile.

Prin urmare Consiliul Baroului Timiș, prin decanul Sergiu Stănilă, solicită avocaților să fie prezenți miercuri, 14 aprilie 2021, începând cu ora 12,00, în fața Tribunalului Timiș unde se vor întruni pentru circa 15 minute, manifestarea urmând să se încheie cu comunicarea unui memoriu/ apel către conducerile instanțelor.

Mesajul barourilor este că o astfel de decizie precum cea a ÎCCJ reprezintă un precedent periculos pentru „profesia de avocat, justiție și a stat de drept”, dar și pentru clienți, care astfel nu ar mai putea avea garanția unui proces echitabil. Avocații punctează că doar o parte dintre argumentele motivării sunt factuale, multe doar relativizând situația reală. Redăm integral comunicatul semnat de decanul Baroului Timiș, avocat dr. Sergiu Stănilă:

Domnului Președinte al Curții de Apel Timișoara

Domnului Președinte al Tribunalului Timiș

Doamnei Președinte a Judecătoriei Timișoara

Domnului Președinte al Judecătoriei Lugoj

Domnului Președinte al Judecătoriei Sânnicolau Mare

Doamnei Președinte a Judecătoriei Deta

Doamnei Președinte a Judecătoriei Făget

Stimate Doamne,

Stimați Domni,

Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Timiș solicită respectarea standardelor recunoscute național și internațional privind libertatea de exercitare a profesiei de avocat.

Poziția noastră este determinată de unele teze desprinse din considerentele deciziei în dosarul «Ferma Băneasa» și care, dacă ar fi generalizate ca precedent judiciar, ar putea deveni sistemice, cu efecte grave asupra profesiei de avocat, asupra justiției și a statului de drept.

Principalele aspecte care au dus la o justificată nemulțumire și au indus temeri grave în rândurile avocaților, constau în: identificarea acestora cu clienții lor; atragerea răspunderii penale pentru susținerea de către avocat a unor teze juridice apreciate de acuzare ca fiind incorecte; audierea avocaților în dosarele clienților și folosirea acestor declarații de martor ca probe în dosar; audierea judecătorilor în calitate de martori în legătură cu propriile hotărâri, ignorarea autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătorești, cu consecința creării unei stări de insecuritate gravă cu privire la utilizarea în raporturile juridice a respectivelor hotărâri. Astfel, activități de consiliere și reprezentare a clientului, precum cele de redactare sau încheiere a contractelor, notificări, reprezentarea în fața autorităților, întâlniri cu clienții, participare la consilii de administrație sunt aduse ca probe într-un dosar penal, ca acte de autorat pentru constituire de grup infracțional organizat sau ca acte de complicitate la abuz în serviciu. Or, întotdeauna a fost clar că acestea nu intră în sfera penală prin ele însele și nici prin simpla asociere prezumtivă cu scopurile urmărite de client, ci constituie doar acte de exercițiu normal al profesiei de avocat.

Din păcate, din motivarea deciziei instanței în dosarul «Ferma Băneasa», dincolo de aspectele factuale particulare speței, răzbat idei care tind să relativizeze și să repună în discuție aspecte pe care le-am considerat dintotdeauna ca fiind acceptate în legătură cu rolul avocatului. Un dosar are șanse de câștig sau pierdere și orice om are dreptul la apărare, fie el și infractor. Un avocat poate susține opinii controversate sau chiar greșite din punct de vedere juridic, fără teamă că ar putea fi urmărit penal, cu atât mai mult atunci când acestea se întemeiază pe hotărâri judecătorești și irevocabile. Un avocat nu poate fi sancționat că nu a depus la dosar acte potrivnice interesului juridic al clientului. Onorariul de succes al avocatului este practicat de când lumea, fără a fi considerat beneficiu ilegal sau că interesul avocatului în recuperarea acestuia ar putea avea conotațiile unei activități nelegitime. Un raport de due dilligence nu poate fi folosit ca probă împotriva avocatului, pentru a dovedi că acesta ar fi știut că dosarul are anumite puncte vulnerabile. Este de natura unui astfel de document să arate șansele de câștig sau de pierdere ale cauzei, dar existența rezervelor față de șansele de câștig nu a fost concepută vreodată ca putând sta la baza unui acuzații împotriva avocaților, în sensul că știau sau că ar fi trebuit să știe că un client n-ar avea dreptate în opinia acuzării.

Nu în ultimul rând, garantarea siguranței avocaților, împreună cu ceilalți participanți la procedurile judiciare (inclusiv judecători, anchetatori și procurori), în exercitarea activităților lor profesionale sunt chestiuni clasice, recunoscute dintotdeauna în cadrul sistemului judiciar, de către toți participanții.

Prin urmare, o serie de aspecte obișnuite ale muncii avocatului au fost considerate infracțiuni. De asemenea, aspecte de deontologie profesională au fost transferate în spațiul răspunderii penale. Acestea reclamă urgența clarificării unor probleme din justiție în care principalul perdant este cetățeanul și dreptul său la apărare.

Demersul nostru instituțional nu se îndreaptă împotriva justiției, a instituțiilor autorității judecătorești în plan local sau național, ci are ca scop atenționarea asupra faptului că generalizarea unor viziuni care tind să destabilizeze constantele rolului actorilor în actul de justiție tind să pună în pericol nu numai profesia de avocat, dar și alte profesii juridice iar în cele din urmă chiar sistemul judiciar.

În concluzie, demersul de față are ca obiectiv convocarea dialogului interprofesional pentru conștientizarea tuturor factorilor implicați cu privire la urmările pe care le-ar putea avea renegarea drepturilor și a rolului avocatului, prin identificarea acestuia cu clientul său, prin impunerea avocatului unor sarcini care nu sunt specifice menirii sale, încălcării secretului profesional precum și repercusiunile nesocotirii autorității de lucru judecat. Consecințele se răsfrâng nu numai asupra profesiei de avocat, ci asupra sistemului de justiție și mai ales asupra cetățeanului, care este privat de dreptul la apărare și de dreptul la un proces echitabil”.

Comentarii

comentarii