Acasă Actualitate Boboteaza şi Ajunul – între sacru şi profan

Boboteaza şi Ajunul – între sacru şi profan

DISTRIBUIȚI

boboteazaCredincioşii ortodocşi din Banat se pregătesc de sărbătoarea Bobotezei, care încheie ciclul zilelor dedicate Naşterii Domnului Hristos. Acum se încheie şi perioada colindelor de iarnă, iar în bisericile ortodoxe va avea loc, vineri, sfinţirea agheasmei mari, care este considerată a fi prima, după sfânta împărtăşanie, ca putere de purificare a creştinilor. Cu această apă se pot inclusiv boteza nou-născuţii care, datorită unor afecţiuni grave, dau semne că nu vor trăi.
Ziua Bobotezei, când Iisus Mântuitorul a intrat în apa Iordanului pentru a primi de la Proorocul Ioan Înaintemergătorul, botezul cu apă, aşa cum era tradiţia la poporul lui Israel. Atunci a coborât glasul Tatălui din Cer care a spus ”Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit. De El să ascultaţi”, iar Duhul Sfânt, în chip de porumbel, a stat deasupra Mântuitorului în timpul botezului.

***

Sărbătoarea Bobotezei se pregăteşte din Ajunul sărbătorii, pe data de 5 ianuarie fiind zi de post, chiar negru, pentru mântuire, sănătate, binele casei şi al celor care locuiesc în ea.
Canoanele Bisericii spun că în Ajunul Bobotezei nu se mănâncă şi nu se bea nimic, până seara, dar se poate gusta de post doar dacă Ajunul cade în zi de sâmbătă sau de duminică.

*

În Ajunul Bobotezei se stropesc casele cu agheasma mare din anul trecut, la fel ca şi icoanele din casă, pomii roditori, gospodăriile, animalele.

* Tot în Ajun, unii pregătesc o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului, pe care se aşterne o faţă de masă, pe care se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se aşează câte un bulgăre de sare. Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare de post: colivă, grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă măcinată, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale de post, borş de ”urechiuşele babei” (borş de fasole albă în care se fierb şi colţunaşi mici, din aluat, care au colţurile lipite în forma de urechiuşe), vărzare (plăcinte cu tocătură de varză dulce), plăcinte cu mac etc. Mâncarea trebuie sfinţită cu agheasmă, de către preot, şi abia apoi se poate gusta, dar numai pe înserate.

*

În ziua Bobotezei nu este bine să te cerţi sau să fie bătuţi copiii, ca să nu facă ”bube”. Nu se împrumută nimic şi focul trebuie să fie aprins în vatră.

Comentarii

comentarii