Acasă Actualitate Cea mai ”bătrână” stradă din Timişoara, modernizată şi transformată în atracţie turistică

Cea mai ”bătrână” stradă din Timişoara, modernizată şi transformată în atracţie turistică

DISTRIBUIȚI

stefan cel mareDupă lucrări a căror valoare se ridică la 24 de milioane de lei, strada Ştefan cel Mare, cea mai ”bătrână” din Timişoara, va fi modernizată şi transformată în traseu turistic foarte atractiv, fiind o zonă încărcată de istoria a trei veacuri.
”Strada Ştefan cel Mare va fi complet terminată în câteva luni. S-au tras pe sub trotuare toate reţelele utilitare, de gaz, iluminat, canalizare, telefonie şi celelalte, astfel încât dacă se produce o defecţiune să nu se mai spargă carosabilul. Este o stradă aşa cum mi-am dorit de mult să văd”, susţinea primarul Nicolae Robu.
Spre această stradă afluează multe altele mai mici, cu un traseu foarte neregulat. Sunt străzile ‘plutitoare’, deoarece au fost construite pe vechile braţe ale râului Bega, înainte de mutarea albiei acestuia şi transformarea în canal.
Strada Ştefan cel Mare are emblema de patrimoniu al municipalităţii, aici găsindu-se un număr foarte mare de clădiri cu o arhitectură deosebită.
”Fosta stradă a ‘Domnilor’ (Fo utca, în limba maghiară – n.r.) primeşte numele domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare, în anul 1922, după ce s-a trecut la administraţia în limba română. În anul 1910, Bega a fost mutată pe actualul traseu. În zonă se găseau mai multe obiective, cele mai reprezentative fiind ‘Insula popii’, cu mori de apă ridicate pe canalele Begheiului, era biserica romano-catolică din cartierul Fabric, Fabrica de Bere (construită în 1718, fiind cea mai veche din România), Fabrica Anheuer (care producea seifuri pentru bănci), berăria ‘La Ursul negru’ (Schwarzer Bar)”, relatează prof. Ioan Haţegan, istoric, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Socio-Umane ‘Titu Maiorescu’ al Academiei Române – Filiala Timişoara. Tot aici se află Palatul ‘Ştefania’, construit între 1909 şi 1910 de Laszlo Szekely, arhitectul Timişoarei moderne. Edificiul mai este denumit şi ‘Casa cu Maimuţe’, datorită faptului că la partea superioară a etajului al doilea, sub cornişă, sunt montate console care sprijină colonete pe care sunt amplasate alternativ statui reprezentând urşi şi gorile. Clădirea există şi astăzi şi aparţine Electrica Banat.

Comentarii

comentarii