Din 2012, în Timişoara trebuia să vedem la ridicare privirii, doar cerul, dar concitadinii nu mai pot ieşi din filmul cu câteva secvenţe de groază: cablurile aeriene, invazia ciorilor şi a porumbeilor, locurile clandestine de depunere/colectare a gunoaielor.
La invazia ciorilor şi a porumbeilor îşi aduc din plin contribuţia cetăţenii care hrănesc prin toate cartierele porumbeii, lângă care apar şi ciorile. Unii îşi scutură pungile cu resturile de pâine prin parcuri sau pe trotuare, sub sublima minciunică a milostivirii şi a inimii bune, iar dacă nici picior de poliţist local care să le arate cartonaşul roşu / galben nu e prin preajmă, lipsa bunului simţ îşi vede de treabă.
Gunoaiele aruncare pe oriunde în oraşul de altădată al florilor ţine tot de lipsa de bun simţ şi de RETIM, dar cablurile stau în mâna primăriei. Care probabil de teama de a nu pierde electorat sau de a nu-şi ridica populaţia în cap, tace.
În Piaţa Libertăţii, în preajma Pasajului Jiul s-a putut face ordine prin degajarea de cabluri aeriene, dar la doi paşi de acest pasaj, iată ce vedem: pe bd. Republicii, cabluri în care se încurcă bicicliştii şi la vânt puternic, pericol garantat. Dar nu este singurul loc. Printre blocuri, colaci de cabluri de la firmele UPC, RDS-RCS, Romtelecom, zac de decenii prin copaci.
Rămâne întrebarea: cui din PMT şi de cine îi este frică să facă ordine şi în privinţa cablurilor? Şi până când? Pentru că aspectul este mizerabil într-o capitală culturală cu pretenţii.
