Joi, 17 iunie, cu o oră înainte de întâlnirea consilierilor locali din Timișoara în adunarea generală a acționarilor (AGA) Colterm, Fritz a anunțat începutul unui parteneriat cu Banca Mondială, astfel încât compania să înceapă o tranziție spre energia verde și să înceapă să fie rentabilă. La problemele care au nevoie de o reacție mai urgentă, însă, Fritz încă nu a găsit soluții.
„Noi credem în viitorul termoficării în Timișoara și avem un angajament foarte clar să transformăm Colterm într-un sistem modern, și din punct de vedere al unui furnizor termic, dar și ca producător de energie verde. În situația aceasta dificilă, am semnat un proiect de hotărâre de Consiliu Local pe care o să îl supun la vot, cu care putem semna un acord cu Banca Mondială. Ne dorim Banca Mondială ca partener al municipiului Timișoara, avem încredere că, cu sprijinul ei, o instituție internațională care colaborează cu alte autorități naționale și locale, ne vom atinge obiectivul”, a declarat primarul.
Scopul declarat al lui Fritz pentru această colaborare cu Banca Mondială ar fi de a „asigura un viitor sustenabil” și de a „termina cu cârpelile”. Pe de altă parte, se urmărește și renunțarea la „rostogolirea datoriilor” și „întreținerea fără limită companiei din banii primăriei”, nimic ce nu a mai fost spus. Un lucru nou ar fi că primarul a admis că parteneriatul cu Banca Mondială va fi pus în aplicare „chiar și cu costuri politice”. Mai exact, cu o posibilă reducere a subvenției acordate, deci cu o creștere a prețului plătit de utilizatori. Asta cu toate că unul dintre obiective ar fi menținerea, dacă nu și creșterea, numărului de abonați Colterm.
„Anul trecut, fiecare timișorean, indiferent de vârstă, indiferent dacă este sau nu client Colterm, a plătit aproape 340 de lei pentru subvențiile acordate. Doar anul acesta, banii din partea bugetului local sunt de peste 90 de milioane de lei, dați către Colterm. Acești bani ne lipsesc altundeva”, spune Fritz.
Potrivit primarului, pentru 900.000 de lei, Banca Mondială ar urma să ofere „sprijin în capacitatea de planificare pentru dezvoltarea durabilă și pentru eficientizarea energetică a clădirilor” sau, mai pe scurt, „să facem față tranziției verzi”. După primele cinci luni ar urma să fie propuse primele măsuri, iar după 11 luni, și un „plan strategic pe termen lung”.
În serviciile prestate de Banca Mondială ar intra o evaluare tehnică atât a Colterm, cât și a blocurilor cu apartamente racordate la rețea. Ca și cu alte ocazii, Fritz a insistat pe „fondurile mari disponibile prin PNRR”, dar a vorbit și de anumite „discuții cu parteneri din mediul privat”. Ar fi vorba de companiile care produc energie și au agentul termic ca produs secundar.
„Ce facem acum, procesul de restructurare, retehnologizare este un proces ce trebuia început de mult. Pentru prea multă vreme lucrurile au fost lăsate într-un statu-quo. Dacă vrem să păstrăm termoficarea, atunci această tranziție, cu susținere externă, este necesară”, a subliniat primarul. Mai multe detalii despre restructurare, a spus tot acesta, pot oferi doar reprezentanții companiei. Cu toate acestea, Fritz rămâne rezervat la premisele acestui proiect.
La întrebările jurnaliștilor legate de subiecte mai arzătoare, acesta nu a venit cu noutăți în răspunsurile sale. A reamintit că au fost desființate trei posturi de director la Colterm și că s-a contestat amenda de 21 de milioane de euro, primită de la Administrarea Fondului de Mediu. Concordatul rămâne în aer și probabil nu se va mai merge pe această soluție. Pe de altă parte, consiliul de administrație va intra în legalitate, în ședința AGA urmând să fie ales și al șaptelea membru.
O noutate adusă de primar ar fi legată de Direcția Națională Anticorupție, unde directorul Petru Nenu a fost pentru a depune plângeri penale, după ce a depistat mai multe nereguli. „Până acum, Colterm a fost un fel de carte închisă. Ce scoatem la suprafață nu ne încântă deloc. Directorul Petru Nenu a fost la DNA și a depus plângere penală pentru mai multe spețe unde există indicii că au fost infracțiuni penale”, a declarat Fritz.
Ar fi vorba despre împrumutul de 35 milioane de lei, luat în condiții foarte dezavantajoase, pentru care primăria încă plătește 3,5 milioane de lei lunar. Acesta ar fi avut un comision nejustificat de 600.000 de lei. În plus, s-a descoperit și că a fost plătit un avans de 1 milion de lei către un furnizor de cărbune pentru servicii care nu au mai fost prestate. Ar mai fi și alte fapte, și acestea sesizate de Curtea de Conturi.
