Tăierile masive de copaci de pe malul sârbesc al râului Nera ar putea afecta ecosistemul transfrontalier comun din aceasta zonă. Este o concluzie a Grupului Ecologic de Colaborare Nera (GEC Nera), în urma informațiilor furnizate de reprezentanți ai unor ONG-uri din Serbia, cu care asociația cărășeană colaborează. În ultimul timp au avut loc pe malul sârbesc al râului Nera, în zona localității Kusic de pe teritoriul comunei Bela Crkva (Biserica Albă), defrișări masive de arbori specifici luncii acestui râu și anume plop, arin, salcie și alte soiuri. ”Arborii sunt o componentă importantă a ecosistemului transfrontalier comun aferent râului Nera, plasat pe teritoriul României și Serbiei, care găzduiește habitatul a numeroase specii de păsări, consideră Doina Mărgineanu, consilier relații publice GEC Nera. Pentru conservarea exemplarelor rare și a celor cu importanță științifică deosebită de pe râul Nera au fost constituite rezervația naturală Balta Nera – Dunăre în cadrul Parcului Natural Porțile de Fier, de pe teritoriul României, și zona umedă Ramsar-Labudovo-Okno, în cadrul rezervației naturale speciale Deliblatska Pešcara, de pe teritoriul Serbiei. Zona afectată de tăierile de arbori este situată în imediata apropiere a celor două arii de conservare, iar defrișările vor avea un impact negativ asupra eforturilor de conservare a biodiversității, pe care le depun atât autoritățile române, cât si cele sârbeşti. De aceea, solicităm ca autoritățile române direct responsabile să verifice aceste informații și să ceară omologilor lor sârbi realizarea activităților de tăieri de arbori pe cursul râului Nera, în conformitate cu convențiile internaționale privind regimul zonelor umede și cel al apelor de frontieră”. Și în pădurile Caraș-Severinului se taie, în ultima vreme, destul de mult. Autoritățile silvice susțin că, în general, avem de-a face cu activități legale, dar, pe de altă parte, cei de la Inspecția Silvică, împreună cu polițiștii, prind foarte des persoane sau societăți comerciale care nu respectă regimul silvic.
