Sârbii din Timișoara sărbătoresc Crăciunul. În Ajunul acestei sărbători, pe 6 ianuarie, la Catedrala Ortodoxă din Piața Unirii are loc, începând cu ora 17, ceremonialul aprinderii Badnjak-ului.
Arderea stejarului (Badnjak) în curtea bisericilor sârbe simbolizează arderea lucrurilor rele, dar şi căldura Creatorului care se revarsă asupra creştinilor. Apoi, credincoșii asistă la slujba vecerniei, iar preotul le va da la plecare legături din crenguţe de stejar cu paie, pe care le vor duce acasă. Crenguţele semnifică puterea şi tăria cu care va fi întâmpinat Noul An, iar paiele simbolizează locul unde s-a născut Iisus.
Sârbii mai obişnuiesc să aibă pe masa de Crăciun plăcinta cu multă nucă şi miere, numită „cesniţa”, pentru ca viitorul an să fie dulce, blând şi îmbelşugat. În „cesniţa” se pune un ban, iar cel care îl găseşte se zice că va avea noroc tot anul.
Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi.
Conform Calendarului Iulian, Anul Nou va fi în noaptea dintre 13 și 14 ianuarie, iar Boboteaza în 19 ianuarie.
