La Iulius Mall Timişoara, unii patroni de cafenele şi baruri sfidează atât Legea nr. 349 antifumat, cât şi conducerea hypermarketului. Există multe însemne cu mesaje antifumat, la toate etajele. Cu toate acestea, există farfurioare pentru scrum, la mese, în locul scrumierelor, dar alături de simbolul care interzice fumatul (foto).
În aceste condiţii, este clar că fumătorul este dus în eroare şi va alege să fumeze şi să polueze aerul, la îndemnul tacit al patronului.
Totuşi, majoritatea patronilor respectă legea antifumat
„Funcţionăm după o lege veche – o copie a unei legi spaniole depăşite şi corectate deja în Spania, care nu protejează corespunzător fumătorul pasiv. Ştim că se doreşte şi s-au reluat discuţiile pe tema corecţiei acestei legi. Dorim să o vedem cu o protecţie reală a tuturor spaţiilor unde sunt fumători pasivi. Legat de modul ei de control, cred că verificarea aplicării sale se face încă punctual şi nu constant. Doar o lege puternică permite şi controale riguroase“, a subliniat prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, unul dintre semnatarii scrisorii deschise, alături de 21 de ONG-uri şi de asociaţii ale medicilor, care a fost trimisă Guvernului României, prin care se solicită respectarea Directivei Uniunii Europene privind Produsele din Tutun şi legi mai stricte antifumat.
Totuşi, trebuie să remarcăm şi un lucru bun. După multitudinea de controale ale Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Timiş, ale inspectorilor de la Protecţia Consumatorilor, împreună cu agenţii de poliţie, şi datorită campaniei intense a cotidianului ZIUA de Vest, se pare că Legea nr. 349 antifumat începe să fie respectată la Iulius Mall Timişoara de către majoritatea patronilor. Oricât am căutat un fumător cu ţigara aprinsă, vineri, 5 iulie, nu a fost depistat niciunul pentru a fi fotografiat. Fapt unic în ultimele şase luni.
Cancer de buze, limbă, glande salivare şi gură
Conform DSP Timiş, fumul de ţigară conţine peste 4.000 de substanţe, multe dintre ele fiind toxice, mutagene, cancerigene şi farmacologic active. Dintre substanţele toxice ce se află în fumul de ţigară, amintim: cancerigene: hidrocarburile policiclice aromatice şi nitrozaminele (benzpirenul), nicotina – drog adictiv, monoxidul de carbon – afectează transportul oxigenului în sânge, oxizii de azot – cauzează distrugerea plămânului, ducând la emfizem, acidul cianhidric – afectează cilii şi plămânul, acroleina, amoniacul, dioxidul de azot şi formaldehida – afectează plămânul, metale grele (76 metale grele, dintre care: nichel, arsen, cadmiu, crom, plumb) – sunt asociate cu apariţia cancerului, substanţe radioactive (poloniu 210, potasiu 40, radiu 226, radiu 228, thoriu 228) – cu efect cancerigen. Fumatul duce la apariţia cancerului de buze, limbă, glande salivare, gură, laringe, esofag şi faringe. Apariţia cancerului de stomac este de asemenea asociată cu fumatul. Cancerul de vezică urinară, renal, de col uterin şi pancreas are printre factorii de risc şi fumatul. Există o relaţie puternică de dependenţă între fumat şi apariţia leucemiei.
Fumatul pasiv
DSP Timiş mai susţine că inspirarea fumului de ţigară de către nefumatori, într-un mediu în care se fumează, este la fel de dăunator pentru sănătate ca şi fumatul propriu-zis sau chiar mai dăunător. Fumul de ţigară conţine mulţi vapori şi particule, astfel încât inhalate, acestea sunt dăunatoare atât pentru fumător, cât şi pentru persoanele din apropierea acestuia.
„Când un nefumător se căsătoreşte cu un fumător, riscul de a face cancer pulmonar şi boli cardiovasculare se dublează pentru nefumător. Copiii şi sugarii au ţesuturi delicate şi fragile şi pot fi foarte uşor afectate de către fumatul pasiv. Ei pot să dezvolte alergii, astm, bronşite cronice, boli cardiovasculare. Mulţi dintre ei pot să se îmbolnăvească de cancer, odată cu înaintarea în vârstă. Copiii care provin de la părinţi fumători sunt spitalizaţi mai frecvent pentru bronşită şi pneumonii în primul an de viaţă. Prezintă mai multe infecţii respiratorii acute în primii doi ani de viaţă, au mai frecvente infecţii cronice ale urechii, tuse şi expectoraţie”, se arată în documentul DSP Timiş.
