TimișoaraFood Summit 2023 a continuat, joi 23 noiembrie, de la ora 10.00, la Universitatea de Științele Vieții ”Regele Mihai I al României” Timișoara, cu o dezbatere furtunoasă despre cercetare despre necesitatea procesării, despre rafinarea lanțului alimentar, despre producția agricolă care nu reușește să atingă nivele înalte și să își depășească productivitatea din 1990, după cum s-a atras atenția, cu prilejul discuțiilor.
Prima parte a fost moderată de Irina Bogdan, event producer BucharestFoodSummit, și de prof.univ.dr. Cosmin Popescu, rectorul USV.
“De aproape 8 decenii, de când regele Mihai Întâi al României a semnat decretul de înființare a Școlii de Agricultură Superioare, universitatea noastră, indiferent cum s-a numit de a lungul anilor, a slujit și va sluji agricultura acestei țări.
Practic, fundamentul acestei universități a fost este și va fi agricultura românească.
Mai mult în procesul de internaționalizare la Universitatea de Științele Vieții, învață studenți din 33 de țări din întreaga lume. Universitatea se axează pe educație, cercetare și pe extensie universitară”, a spus rectorul Popescu.
Conf.univ.dr. Marinel Horablaga a explicat că cercetarea românească, atât cât mai există, funcționează cu eforturi foarte serioase, dar cu costuri mici din păcate.
“La Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin, încercăm să ne facem treaba cu câte resurse financiare avem și reușim destul de bine”, a spus conf. Horablaga.
De exemplu, SCDA Lovrin reușește să creeze hibrizi și soiuri noi aproape în fiecare an. În 2023, a fost trimis la ISTIS București pentru omologare un nou soi de cânepă. Acesta este cu fibră galbenă.
“Este un soi, sperăm noi, care va fi foarte apreciat pe viitor. Acest rezultat al nostru nu poate să vină decât cu plus valoare.
Asta îl interesează pe fermier plus valoare. Soiul va avea o fibră pentru care procesarea va costa mai puțin și va fi de o calitate superioară. Cercetarea de la SCDA Lovrin s-a axat pe obținerea de soiuri și și hibrizi superiori cu proteine ridicată și calități deosebite de panificație”, a concluzionat Horablaga.
De asemenea, la SCDA Lovrin se află în cercetare și un nou soi de grâu cu calități înalte care va fi oferit agriculturii românești.
Prof.univ.dr. Valeriu Tabăra, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, a recunoscut că întâlnirea de la TimișoaraFoodSummir este axată pe cercetarea riscurilor și găsirea de soluții.
Există riscuri pentru țara noastră în acest moment care pune în pericol securitatea alimentară, agricultura și economia rurală și economia națională generală?
Prof. Tabără a recunoscut că există riscuri foarte mari, de aceea trebuie căutate soluții pentru a fi întâmpinate și a le putea face față.
România se află într o situație de sărăcie europeană, se găsește la coada clasamentelor în Uniunea Europeană.
Tabără a explicat: “Ne întrebăm de ce se întâmplă asta? I- am spus și prim ministru că agricultura României nu a fost niciodată atât de costisitoare ca astăzi.
70% din balanța comercială a României se duce direct sau indirectă în agricultură pe mașini, utilaje, îngrășăminte, tratamente chimice, tot ce este input sau tehnică. Nu mai vorbesc de ce înseamnă dublu standard sau dublu preț. Este una dintre cele mai mari probleme pe care le avem.
A doua problemă este că nu realizăm valoarea adăugată în agricultură. Nu avem procesare, fără de care nu putem să progresăm.
Producția agroalimentare a României are o capacitate 50 de miliarde de euro pe când în realitate e mult, mult mai mică, de 16 miliarde de euro. Diferența aceasta se poate acoperi cu produse de valoare adăugată prin procesare”, este de părere prof. Valeriu Tabără.
Gheorghe Seculici, președintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Arad, a prezentat statistici care arată că la nivelul României sunt 796.000 de societăți comerciale care lucrează în agricultură, dintre acestea un număr extrem de mic depune bilanț comercial la APIA.
România deține 32% din societățile care lucrează în domeniul agricol din Uniunea Europeană, iar din producția UE înseamnă 3,3%.
E o discrepanța mare dintre numărul societăților comerciale ce lucrează în domeniul agricol și rezultate, comparativ cu cele din Olanda, care deține un procent de 0,53% din toate societățile comerciale agricole de la nivelul Uniunii Europene, și înseamnă 6,3% din toată producția Uniunii Europene.
Darius Georgiu, vicepreședintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Timiș, și moderator al dezbaterii, împreună cu Gheorghe Seculici, a atras atenția înca o dată că România suferă la capitolul procesare, fiindcă negociatorii noștri când au fost la Uniunea Europeană nu au bătut cu pumnul în masă.
Avem ferme foarte moderne și dezvoltate, suntem la a treia generație de tractoare de firmă achiziționate ultramoderne, dar procesarea este 0 sau pe 0, când ar trebui să avem sute de combinate agroindustriale de tip Curtici sau Smithfield.
Darius George este și un mic traider de cereale și a povestit cât l-a costat să ducă cerealele să le vândă.
”Am făcut o ofertă de porumb pentru un client din Arabia Saudită la 216 € tona în port și 239 $ în alt punct. Din ce e compus prețul acesta? 0,75 lei kg de porumb pe care îl cumpărăm aici. Așadar, aproximativ 150 €. Apoi, 35 € pe tonă drumul până la Constanța, 7 € pe tonă încărcat în vapor, la care se mai adaugă 0,5 € pe tonă un serviciu, plus asigurarea, plus 32-34 € să ajungă în Arabia Saudită. Cu toate acestea, ei îl cumpără de la noi și fac ceva cu el. La noi aici poate ajunge la un fermier cu 150 euro să fie procesat. Totuși, iată că nu se poate face acest lucru. În această situația dramatica ne aflăm”, a spus Darius Georgiu.
Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici Arad:
“Trebuie să înțelegem foarte bine că agricultura este cea care ne pune papa pe masă tuturor. Fără mâncare nu poate trăi nimeni. La importul de alimente este o pierdere 5 miliarde de euro.
Trebuie să nu uităm că potențialul extraordinar al României este de a exporta alimente nu de a importa. Odată țara a scăpat de datorii cu produse alimentare și agricole obținute aici la noi, iar acum am ajuns să ne importăm mâncarea. O situație de neacceptat și totuși o acceptăm. Am ajuns să importăm 80% din carnea de porc și 60% din laptele de consum. Sunt interese politice. Acum, se încearcă să se impună ca 5% din pământul țării, bineînțeles și la nivel UE, să nu fie cultivat, dar trebuie să-l și întreții. Așa ceva agricultura nu își mai permite. Este o decizie cu bătaie lungă. Avem schimbări de guvern dese și foarte dese. Primul ministrul Ungariei spunea că el este de 20 de ani, dar România în 20 de ani a avut zeci de prim-miniștri. Este normal acest lucru? Am ajuns să cumpărăm îngrășămintele cu 4.500 RON tona de dincolo bineînțeles, fiindcă combinatul chimic de la Târgu Mureș a fost închis. Toate acestea au făcut ca prețul de cost pe hectar să crească enorm de mult. La o producție de 7000 de kg pe hectar ajungi să nu fii rentabil. Ceea ce este o gravă problemă”.
Bogdan Popovici a atras atenția că problema fermierilor este că ei nu sunt organizați și nu acționează împreună pentru a rezolva probleme agriculturii și ale lor. Fiecare se plânge în felul lui singur, dar ei nu se unesc, nu își unesc vocile să iși spună toți în același timp nemulțumirile.
Dar ce ar fi dacă v-ați uni și ați vorbi împreună? Ce ar fi dacă fermierii cu putere economică extraordinară care au muncit și muncesc în continuare ar sta împreună și ar găsi un limbaj comun al tuturor fermierilor din Banat către București. Și să se facă un pod Timișoara Banat – București?
Cuvântul fermierilor din Banat se va uni cu cuvântul fermierilor din București, cu cuvântul fermierilor din Ploiești, cu cuvântul celor din Arad și din alte județe din România. Atunci cuvântul va deveni mult mai puternic și ar fi ascultat de cine trebuie”, a fost îndemnul lui Popovici.
Vineri 24 noiembrie, TimișoaraFoodSummit va continua cu o noua dezbatere la Universitatea Politehnica Timișoara, de la ora 10.00.
Tema în discuție va fi Dispariția marketing-ului și comunicării clasice. Guerilla communication – imensa necunoscută.
Moderatori vor fi conf.univ.dr. Lia Epure, directoarea cotidianului ZIUA de Vest Timișoara, și Irina Bogdan, event producer FoodIntelForum.
Partea a doua a dezbaterii va avea tema “Business și profit între doua inteligenței artificiale”, iar moderatori vor fi Leontin Dinulescu, președintele FoodIntelForum, și Darius Georgiu, vicepreședintele CCIA Timiș.
