Marți, 10 mai, pe masa consilierilor locali din Timișoara a intrat agenda Casei de Cultură pe anul 2022. Oarecum surprinzător, propunerea a căzut la vot. Printre altele, agenda presupunea finanțări pentru Festivalul Inimilor sau Banatica – programul sub umbrela căruia se vor desfășura împreună Ruga Timișoarei și Ziua Minorităților –, dar nu și pentru Timfloralis sau JazzTM. Dacă a fost lăudată de toți consilierii locali revenirea Festivalului Inimilor, nu la fel de bine-primită a fost vestea că JazzTM nu se va mai organiza. Dacă de la liberali, de la social-democrații sau de la cei din PRO România erau de așteptat critici, surprinzătoare a fost ieșirea Anei Munteanu (USR).
Fostul viceprimarul Dan Diaconu, poate și pentru că a luat primul cuvântul, a fost și cel mai vocal critic: „Poate e târziu să ne referim la Timfloralis, că timpul a trecut. Nu ați reușit să finanțați Festivalul Internațional de Literatură Timișoara, după ce alte o grămadă de evenimente care aveau un sens nu mai au loc pe agendă. (…) Astăzi semnăm actul de deces al festivalului JazzTM. Este un moment foarte complicat. Pentru timișoreni, asta înseamnă că, cel puțin din partea Primăriei Municipiului Timișoara, nu vor mai putea vedea artiști cu sute de premii Grammy pe scena din Timișoara. Trebuie reparată această greșeală. Este unul dintre evenimentele majore de neînțelegere a spiritului orașului, exprimă lipsă de înțelegere. Actul cultural (…) nu poate să rămână într-un singur spațiu, într-un spațiu în care au acces poate 1.000 de oameni, pentru că cultura este văzută ca un element elitist. Vedem înlocuirea sa cu «Străzi pentru comunitate». În orașul cu cel mai mare centrul pietonal, închidem străzi de beton pentru evenimente la care merg 50 de persoane. Sper din tot sufletul să existe o continuitate a acestui festival (JazzTM – n.r.), chiar dacă ați renunțat foarte ușor la el”.
Pentru lipsa finanțării JazzTM, primarul Dominic Fritz a găsit ușor o scuză. Primăria și-a împărțit strategia culturală în două ramuri: evenimente proprii, finanțate prin Casa de Cultură, și apeluri cu finanțări nerambursabile, organizate de Centrul de Proiecte. Cum există organizatori proprii ai festivalului, a considerat Fritz, aceștia ar fi trebuit să depună pe unul dintre apeluri, doar că nu au făcut-o. „Consider motivele lor justificate”, a adăugat acesta.
Diaconu nu a fost de acord cu primarul, spunând că atât în cazul Casei de Cultură, cât și al Centrului de Proiecte, există prerogative de organizare a evenimentelor proprii. Surprinzător, de părere că primăria ar fi trebuit să găsească o modalitate de organizare a festivalului a fost și Ana Munteanu (USR). Atât directoarea Camelia Mingasson, cât și viceprimarul Ruben Lațcău au încercat să îndulcească puțin situația: există și alte evenimente organizate de Casa de Cultură.
Anumite discuții au fost și pe tema Rugii Timișoarei, care conform proiectului ar fi rămas, împreună cu Ziua Minorităților, sub umbrela „Banatica”. Simion Moșiu ar fi vrut ca programul „Banatica” să se numească „Ruga Bănățeană” sau „Ruga Timișoarei”. Până la urmă, fiindcă s-a simțit „certat” de directoarea Casei de Cultură, Camelia Mingasson, Moșiu a renunțat la amendament. „Banatica e un nume de firmă, o și o carte de istorie. Cui i-o fi trecut prin cap denumirea asta? În Banat și în Timișoara dintotdeauna au conviețuit foarte multe nații, nu trebuie să vă spun eu asta”, a declarat Moșiu. Camelia Mingasson a oferit lămuriri: numele de „Banatica” a fost împrumutat, de fapt, de la denumirea unei emisiuni de televiziune. O denumire ciudată ar avea, a considerat același Moșiu, are și „EduPol”, un „program de educație culturală”.
Alte critici au fost legate de faptul că proiectul nu trecuse prin comisia de cultură, al cărui președinte este useristul Răzvan Stana. Alți consilieri locali au avut întrebări legate de cheltuielile cu fiecare eveniment sau au criticat aducerea Bellei Santiago la concertul de Revelion și lipsa finanțării, cel puțin până acum, a evenimentului „Phoenix 60”.
Până la urmă, proiectul a picat la vot și va fi readus în Consiliul Local la următoarea ședință, care cel mai probabil va avea loc la finalul lunii mai. Grupul consilierilor liberali a ținut să spună că alege să nu voteze deloc agenda. Proiectul de hotărâre îl găsiți aici: https://www.primariatm.ro/administratie/consiliul-local/proiecte-de-hotarari/?uid=85F76D918E08AA9AC225883D0047E19B.
Pe de altă parte, în aceeași ședință a fost aprobată restructurarea Centrului de Proiecte, una care presupune, printre altele, creșterea numărului de posturi de la 14 la 30 și, drept urmare, suplimentarea bugetului cu 1,2 milioane de lei. Au fost și aici discuții, însă majoritatea lor s-au purtat în jurul scandalului legat de felul în care evaluatorii și-ar fi împărțit unii altora fonduri. Directoarea Alexandra-Maria Rigler a fost categorică: aceste acuze ar trebui prima dată dovedite de Casa de Conturi sau alte instituții specializate.
Cosmin Tabără: Consilierii locali PNL nu au votat împotrivă, ci au decis să nu își exprime dreptul la vot până când agenda culturală nu va fi analizată.
”Nici nu s-a încheiat ședința de Consiliu Local de astăzi și primarul a pornit cu acuzele în social media, arătând cu degetul spre “vinovații” care nu au votat un proiect, agenda culturală. Este un proiect pe care nu l-a discutat cu nimeni, care nu a fost prezentat nimănui și nu a fost dezbătut nici în comisiile de specialitate ale CL. Am și cerut retragerea proiectului de pe ordinea de zi și rediscutarea lui pe îndelete. Nu s-a dorit.
Consilierii locali PNL nu au votat împotrivă, ci au decis să nu își exprime dreptul la vot până când agenda culturală nu va fi analizată.
Stimați colegi ai USR, votul “contra” de azi este un nou îndemn la dialog și o impulsionare să faceți management, nu acuze. Acuzând, un fost primar și-a pierdut mandatul! Găsiți soluții și vorbe bune, nu vinovați. Vinovăția e managementul defectuos de a susține proiectul și de a-l dezbate cu consilierii locali, care să-l voteze în cunoștință de cauză, și nu orbește! Proiectul nu a strâns nici voturile tuturor consilieri din USR, asta nu s-a văzut?
În urmă cu câteva luni, o colegă USR din CL spunea că “ei” sunt 14, noi “restul”… Păcat că nu acceptați să stați la masă și să prezentați consilierilor locali proiectele înainte de a intra în plen. Am evita astfel de situații, dar e o situație care cred că și place, postura de victimă fiind cea mai frecventă. Timișoara are nevoie, totuși, de management, responsabilitate și dialog.
Sunt sigur că o discuție serioasă pe fiecare proiect cultural care să fie finanțat, discuție la care să fie prezentă și dna Camelia Mingasson, directorul Casei de Cultură, va aduce lămuriri și îmbunătățiri ale agendei culturale. PNL dorește ca anul cultural 2023 să fie o reușită pe plan european și consilierii liberali acordă tot sprijinul în acest sens.
P.S. pentru colegul viceprimar Ruben Lațcău: Incompetența managerială nu o puteți ascunde în spatele unor postări politice. Mai bine ați învăța să comunicați corect, nu să răspândiți fake news, să construiți și să conduceți. Nu putem vota în necunoștință de cauză doar pentru că voi credeți că le știți pe toate la 3 noaptea!”, spune viceprimarul Cosmin Tabără.
