Interviu cu ing. agronom, Daniel Grosz, directorul regional vest Bayer Timiș
Domnule Daniel Grosz, cum a fost anul agricol 2019 – 2020, din punctul dumneavoastră de vedere în câmpia de vest?
Anul agricol 2019 -2020 a fost unul al extremelor. A început cu o toamnă aridă, a continuat cu o iarnă fără zăpadă, pentru prima dată în Timiș, și cu un început de primăvară promițător. Apoi situația a început să se agraveze din cauza lipsei precipitațiilor, pentru culturile de primăvară – porumb și floarea soarelui. Plantele au răsărit neuniform sau chiar deloc în unele zone, bineînțeles datorită secetei pedologice. Totul a durat, până când au apărut precipitațiile, la început câte 20 -30 de litri pe metru pătrat, apoi, să crească tot mai mult și să ajungem la inundații în unele localități. Astfel, deficitul hidric s-a refăcut la nivelul solului. Din luna iunie situația a revenit la normal, iar plantele au reușit să recupereze foarte mult, ca și fenofaze la nivelul lanurilor. Plantele au început să se uniformizeze, cele mici să le ajungă pe cele dezvoltate.
Cât de mult a contact tehnologia, în această conjunctură?
Agronomul spune că o ploaie este fundamentală și rezolvă totul. Anul acesta a fost altfel. Orice greșeală făcută la pregătirea patului germinativ a avut efecte serioase dacă lucrările nu au fost făcute ca la manual, deși deseori realitățile din teren depășesc regulile manualului. Importanță a avut și în ceea ce privește cultura antemergătoare. De aceea trebuie să ne adaptăm permanent și să regândim tehnologiile. Evident că pregătirea patului germinativ, managementul apei, adâncimea de semănat, ultimele lucrări de finisare a terenului toate au fost capitale în acest an pentru a avea o reușită a producției. Rapița, ca și cultură premergătoare culturii porumbului, a contact foarte mult. Trebuie să știm că în anii secetoși resturile culturii de rapiță cu uleiurile sale și cu glucozinolații care ajung în sol după tocare creează stres și unele blocaje la cultura de porumb.
Cât de mult contează cantitatea de îngrășăminte aplicată?
Este capitală, porumbul se pretează foarte bine la fertilizare. Pentru siguranță, trebuie totuși făcută o analiză de sol să știm exact ce avem și ce nu avem în compoziția terenului și să fie făcut un plan de fertilizare adaptat. Dacă nu avem acest plan, există îngrășăminte complexe care pot ajuta mult pentru a asigura culturii în primele faze de vegetație tot ceea ce înseamnă nutrienții de bază.
Totuși cultura de porumb a reușit să se recupereze total?
Porumbul a reușit să recupereze vegetativ foarte mult și din alte considerente. Lipsa apei în primele faze a făcut să nu crească foarte mult plantele. Ce făcea în acest timp porumbul? Își dezvolta sistemul radicular, căuta apa adânc în sol. În momentul când au venit ploile, porumbul a reușit să își recupereze într-un mod spectaculos și într-un timp destul de scurt fenofazele pe care le-a pierdut calendaristic. S-a recuperat vegetativ. Asta a fost marea reușită a porumbului în 2020.
Cât de importanți au fost hibrizii cultivați?
E greu să spui că un hibrid anume este cel mai bun. Bayer are un portofoliu complex de hibrizi de porumb – de la timpurii, semitardivi, tardivi sau foarte tardivi. Recomandarea noastră este următoarea: fermierii să aleagă în funcție de terenul avut în posesie, de specificul solei și să încerce să își reducă riscurile, să aibă grupe de hibrizi fie semitimpurii, fie semitardivi până la tardivi. Să nu meargă într-o singură zonă de exploatare. De aceea trebuie să ai din toate aceste grupe, astfel, să îți reduci riscurile. Sunt ani în care hibrizii semitimpurii sau semitardivi pot să impacteze într-un anumit fel, în alți ani, hibrizii semitardivi sau timpurii. Așadar eu sugerez că trebuie să fie un echilibru la nivel de fermă. Avantajul companiei Bayer este că asigură hibrizi din toate aceste grupe. De exemplu, avem hibrizii 4943, 5830 sau 5068 care arătă foarte bine în ferme la ora actuală. Personal, cultiv 5830 și a recuperat foarte bine fenofazele. Are o densitate care poate asigura o producție bună la final de an. La porumb a trecut perioada de legat. Temperaturile au fost de 28 -29 de grade ziua și 16 -17 grade noaptea, dar au fost și precipitații. Putem spune că s-au aliniat toți factorii specifici acestui proces de polenizare și de formare a viitoarei producții. Suntem asigurați din acest punct de vedere, mai ales că sunt anunțate în continuare ploi în Timiș, foarte utile în dezvoltarea știuleților și a boabelor.
