Acasă Actualitate Apele neepurate ameninţă sănătatea oamenilor, în Spaţiul Hidrografic Banat

Apele neepurate ameninţă sănătatea oamenilor, în Spaţiul Hidrografic Banat

215
DISTRIBUIȚI

În Spaţiul Hidrografic Banat (SHB), cu cele patru judeţe – Timiş, Caraş-Severin, Hunedoara şi Arad – există 116 aglomerări umane cu peste 2.000 de locuitori. Dintre acestea, numai 26 de localităţi au staţii de epurare a apelor uzate în diferite stadii de realizare – modernizare, extindere sau construirea de staţii noi. Conform Direcţiei Apelor Banat (DAB), mai sunt de executat până în 2018, pentru conformare din punct de vedere tehnic cu Directiva Comisiei Europene nr. 91-271, privind epurarea apelor uzate, încă 90 de staţii de epurare. De asemenea, în SHB există 42 de proiecte în promovare şi execuţie de staţii de epurare şi reţele de canalizare, pentru localităţi cu 2.000–10.000 de oameni. “Această directivă este cea mai costisitoare dintre directivele europene”, susţin reprezentanţii DAB.

70% dintre apele infectate au ajuns în râuri

Dar situaţia este şi mai gravă, la nivel naţional. Conform Raportului de monitorizare realizat de Administraţia Naţională „Apele Române”, un procent de 70% din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare a ajuns, în 2008, în râuri. Interesant este că, în perioada 2005-2006, procentul a fost de 80 %. Această reducere cu 10% a cantităţii de poluanţi evacuată se datorează scăderii consumului de apă potabilă şi reducerii pierderilor de apă din reţeaua de canalizare, precum şi îmbunătăţirii funcţionării staţiilor de epurare modernizate. Cu toate acestea, procentul de ape neepurate rămâne în continuare destul de mare, astfel încât obiectivul major rămâne creşterea numărului de staţii de epurare şi modernizarea celor existente, astfel încât nivelul de calitate a apelor să ajungă la standardul european de calitate, respectiv clasa II de calitate, respectiv a apelor care se încadrează în prezent în clasele III, IV şi V de calitate. În prima jumătate a anului 2009, din cele 2.605 aglomerări identificate în România, chiar dacă există 513 sisteme de canalizare funcţionale, doar 24 dintre ele sunt conforme cu cerinţele Directivei 91-271, privind epurarea apelor uzate urbane. 397 aglomerări sunt deservite de 362 staţii de epurare funcţionale, din care numai 14 staţii de epurare sunt conforme cu cerinţele directivei europene, numai pentru treapta secundară de epurare.

Pericol, pericol

În judeţul Timiş, cel mai mare pericol de poluare a apelor subterane l-au reprezentat şi îl mai reprezintă groapa de gunoi de la Parţa, groapa de la Jimbolia, dar şi celelalte gropi din mediul rural, ce ar fi trebuit închise în 15 iulie. Fermele de creştere a păsărilor şi animalelor reprezintă alt mare pericol. Aceste obiective au reuşit să infecteze apele freatice, încă din timpul comunismului. Cu sprijinul olandezilor, specialiştii de la DAB Timişoara a implementat mai multe proiecte, pentru protejarea apelor subterane. Ultimul s-a numit “Stabilirea măsurilor pentru reabilitarea apelor freatice afectate datorită depozitelor de gunoi menajer”. Locaţiile au fost alese cele două gropi de la Jimbolia şi Parţa. Scopul principal a fost să determine starea calitativă a apelor subterane din zona depozitelor de gunoi menajer, precum şi dezvoltarea unui set de măsuri pentru reabilitarea acestora. Deşi multe complexe de creştere a animalelor nu corespund normelor şi continuă să polueze apele, Comisia Europeană a acceptat o perioadă de tranziţie în care trebuie să se conformeze. Cea mai mare limită de timp este 2013. De aici, rezultă în principal necesitatea reducerii surselor de poluare, prin realizarea de noi staţii de epurare şi în marile aglomerări urbane (peste 10.000 de locuitori echivalenţi) a treptelor terţiare de epurare a apelor uzate. Conform Apelor Române, până la sfârşitul anului 2010, o parte din marile aglomerări urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori echivalenţi, de exemplu, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Buzău, Piatra Neamţ, Satu Mare, Carei (judeţul Satu Mare), Constanţa, Galaţi, Târgu Mureş, Ploieşti, Timişoara trebuie să raporteze finalizarea lucrărilor la staţiile de epurare cu treaptă terţiară şi implicit racordarea integrală la acestea. Valoarea totală a investiţiilor necesare pentru conformarea cu cerinţele directivelor europene privind apa şi apa uzată până în anul 2018 a fost estimată la 19 miliarde euro. Dintre acestea  fondurile alocate prin POS Mediu şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală reprezintă circa 17% din necesar (pentru perioada 2007-2013), restul urmând să fie susţinut prin fonduri europene (perioada 2013-2018), instituţii de finanţare internaţională (BIRD, BERD, BEI), bugetul de stat (alocat de alte ministere implicate, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Transporturilor), bugete locale, precum şi credite şi parteneriate public-private.

Comentarii

comentarii