Ca urmare a recentei lansări a raportului Institutului pentru Politici Publice (IPP) Fondurile europene – de la oportunitate de dezvoltare la buget de pradă, constatăm apariţia unor reacţii din partea conducerilor Autorităţilor de Management criticate în material, prin care fiecare prezintă propria variantă de rată de absorbţie a banilor din programele operaţionale, cu cifre deformate şi metodologii diferite de calcul (unii raportând plăţile făcute prin raport cu alocarea financiară totală, în timp ce alţii în raport cu sumele rambursate de Comisia Europeană), tocmai în perioada în care Guvernul şi Premierul fac evaluări cu privire la capacitatea de absorbţie a banilor europeni.
„Rata de absorbţie a fondurilor structurale a devenit o competiţie purtată de fapt între miniştri prin funcţionarii din subordine. Din neconcordanţele între cifrele prezentate de diferite instituţii ale statului, ministerele pe de o parte şi ACIS pe de alta, concluzionăm că, de fapt, Primul Ministru, Preşedintele, întreaga societate nu au în acest moment o imagine clară şi corectă a gradului de absorbţie a fondurilor pentru că fiecare minister raportează ce îi convine şi calculează după cum îl avantajează. Criticăm lipsa unei comunicări publice clarificatoare a Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, cea care ar trebui să aibă în acest moment imaginea completă a gestionării fondurilor europene la nivelul întregii ţări indiferent de domeniu şi minister. Cerem ACIS să prezinte public o metodologie unitară de calculare a ratei de absorbţie pentru toate ministerele care gestionează fonduri structurale,” se spune într-un comunicat al Institutului.
În opinia Institutului, la acest moment, există riscul ca, formule diferite de calcul să ne aducă deservicii majore şi în raport cu autorităţile de la Bruxelles, în sensul în care raportăm rate foarte mici de absorbţie faţă de programări financiare viitoare ci nu cu sumele aferente contractelor semnate/liniilor de finanţare încheiate deja. Situaţia rămâne în continuare extrem de severă cu privire la capacitatea de a absorbi banii europeni – cifra vehiculata fiind de puţin peste 3%. În aceste condiţii, ni se pare hilară întrecerea între autorităţi de a încerca să se prezinte mai bine una faţă de cealaltă. „Cerem pe această cale de urgenţă Guvernului şi Premierului să facă toate demersurile necesare pentru unificarea procedurilor de raportare a banilor cheltuiţi la nivelul autorităţilor de management şi preluarea rolului de coordonare de către o structură unică, responsabilă de managementul fondurilor structurale la nivel naţional,” se spune în comunicat.
Rata de absorbţie a banilor din fonduri structurale este foarte mică
Rata de absorbţie, adică banii efectiv cheltuiţi, în România până în acest moment din fonduri structurale este foarte mică, între puţin peste 7% la Programul Operaţional Regional şi aproape 20% la Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, a declarat, marţi, directorul Institutului pentru Politici Publice (IPP), Violeta Alexandru. "Suntem interesaţi doar să cheltuim cât mai mult din cele 19,7 miliarde euro alocate României pentru şapte ani, fără a acorda atenţia corespunzătoare şi eficienţei sau modului în care sunt accesate aceste fonduri. Mai mult, autorităţile de management au un grad de transparenţă scăzut faţă de procedura de selecţie a proiectelor câştigătoare, respectiv faţă de activităţile acestora. Fondurile europene sunt bani publici şi orice cetăţean european are dreptul să ştie ce se întâmplă cu aceşti bani, dar autorităţile de management nu vor să respecte acest principiu, pretinzând că aşa li se cere de la Bruxelles’, a spus Violeta Alexandru, la prezentarea studiului "Fondurile europene pe hârtie şi în realitate". Cu un buget total de peste 3,27 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, la nivelul lunii mai 2011, pentru POR se aprobaseră 1.387 de proiecte, adică 60,7% din alocarea financiară totală a programului pe cei şapte ani. Conform Raportului IPP, rata de absorbţie efectivă a banilor (plăţile deja efectuate de beneficiari şi rambursate de CE) era de doar 7,37%. Cei mai mulţi bani din POR (în valoare absolută) au mers spre Regiunea Nord-Est, de altfel şi cea mai săracă regiune de la nivelul UE, urmată de Regiunea Sud-Muntenia, a treia pe lista regiunilor cele mai sărace din ţară. Ca valoare efectivă a investiţiilor realizate din POR pe cap de locuitor, cei mai mulţi bani se regăsesc în Regiunea Sud-Vest, respectiv 534 de lei. Cei mai mulţi bani din POR, prin proiecte accesate de autorităţile locale, dar şi de sectorul privat, au mers către judeţele Iaşi, Dâmboviţa, Dolj, Hunedoara, iar cei mai puţini bani către Ialomiţa, Covasna şi Vrancea. Bugetul total alocat Programului Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA) este de 208 milioane de euro pentru perioada 2007 – 2013. La nivelul lunii mai 2011, pentru PODCA se aprobaseră 325 de proiecte, adică puţin peste 135 de milioane de euro, reprezentând alocarea financiară pe şapte ani. Rata de absorbţie efectivă a banilor a fost însă de 12,5%, conform raportului IPP. Bucureştiului i s-au alocat cei mai mulţi bani din PODCA, adică 77%. Din punct de vedere al valorii absolute a proiectelor finanţate, 74% au mers către administraţia publică centrală şi numai 18% către autorităţile locale. După Bucureşti, Bacău, Constanţa şi Braşov au fost judeţele cu cei mai mulţi bani alocaţi prin PODCA, iar cei mai puţini au fost la Mehedinţi, Olt şi Buzău.
Cei mai mulţi bani din POSDRU au ajuns la regiunile geografice cel mai puţin sărace
Bugetul total alocat Programului Operaţional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) este de circa 3,476 miliarde euro pentru perioada 2007-2013, iar la finalul lunii mai 2011 se aprobaseră 2.006 de proiecte, în valoare totală de aproximativ 2,794 miliarde de euro. Rata de absorbţie efectivă a banilor a fost de 19,10%, conform Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). În Capitală, au fost accesaţi cei mai mulţi bani, prin autorităţile locale, aproximativ 15,982 milioane de euro, ceea ce reprezintă 37,5% din banii accesaţi de autorităţile publice locale. După Bucureşti, cei mai mulţi bani prin POSDRU au fost accesaţi de Cluj, Iaşi şi Alba. POSDRU a fost, prin natura sa, mult mai atractiv pentru firme şi ONG-uri. Cei mai mulţi bani au fost atraşi de ONG-uri, adică peste 665,686 milioane euro, în timp ce firmele s-au ales cu 342 milioane de euro, iar autorităţile locale cu 179 milioane de euro. La acest moment, cei mai mulţi bani din POSDRU au ajuns la regiunile geografice cel mai puţin sărace, respectiv Bucureşti-Ilfov şi Nord-Vest. O explicaţie poate fi, conform IPP, că aceşti bani au mers către marile centre universitare şi marile centre urbane. Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta a fost ONG-ul cu cei mai mulţi bani atraşi – peste 20,174 milioane de lei, urmată de Asociaţia Şanse Egale pentru Fiecare, Asociaţia Pakiv România şi IPS, fiecare cu puţin peste 18 milioane de lei.
Comentarii
comentarii
