Acasă Economic Cultura de cânepă între succes, decădere și revigorare, în agricultura din Timiș

Cultura de cânepă între succes, decădere și revigorare, în agricultura din Timiș

632
DISTRIBUIȚI

Intrată într-un proces continuu de distrugere, industria cânepii a ajuns să nu mai existe în România. Înainte de 1989, centrul de dezvoltare se afla în Timiș și cuprindea topitorii, fabrici și utilaje, cu zeci de mii de ha cultivate an de an cu cânepă, dar totul a fost distrus.

Totuși, o dată cu revigorarea SCDA Lovrin, în 2015, s-a reluat timid cultivarea cânepii de obicei pentru producția de semințe. Mai mult, de cânepa de la Lovrin au început să se intereseze și cercetătorii din industria medicală din SUA. Despre importanța și viitorul culturii de cânepă și de ce fermierii ar trebui să planteze această minunată plantă, noi am discutat cu drd. ing. Anca Panda, șefa Laboratorului de ameliorarea cânepii din cadrul Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin.

Drd. ing. Anca Panda, ce speranțe există ca fermierii din Timiș să mai cultive cânepa, în 2021, dat fiind că pandemia COVID a complicat mai mult lucrurile în agricultură?

Cânepa este o cultură de mare perspectivă și bineînțeles, bănoasă,  iar noi îi îndemnăm întotdeauna pe fermieri să cultive cânepă, să își îndrepte atenția către această cultură de viitor. Pandemia nu cred să joace vreun rol important aici. Le oferim informații ori de câte ori  au nevoie, iar noi insistăm pe această cultură. Noi vom cultiva în fiecare an cânepă la Lovrin. Anul trecut am avut aproape 40 de hectare semănate cu soiul Silvana. Mesajul nostru către fermieri este să nu se lase dezamăgiți și să insiste pe această cultură, iar dacă au nevoie de informații și consultanța noi le oferim tot sprijinul.

Ce soi veți folosi în acest an la Lovrin?

Vom folosi în cultură soiul Silvana, fiindcă este foarte bun, dă producții bune de tulpini, fibră și semințe. Mai amintesc aici soiul etalon, Lovrin110, apoi Armanca și Teodora. Toate aceste patru soiuri sunt  create la  SCDA Lovrin. Silvana are o producție foarte bună de sămânță și de fibră.

E posibil acest lucru la un soi de cânepă?

De fapt, aici este o întreagă teorie, cânepa se cultivă pentru fibre și pentru semințe. Dacă se dorește o cultură de fibră se seamănă în condițiile unei culturi pentru fibră, iar dacă se dorește o cultură pentru sămânță se seamănă în condițiile unei culturi pentru sămânță. În cazul unei culturi pentru fibre, se seamănă des (ca și atunci când cultivi cereale păioase, grâu sau orz) pentru a se obține tulpini subțiri, care vor furniza fibre lungi, rezistente. Norma de sămânță este cuprinsă între 90-110 kg/ha, asigurându-se 450-500  boabe germinabile pe metru pătrat. Pentru cânepa destinată producerii de sămânță, se  folosesc mașinile SPC cu care se însămânțează și celelalte  culturi prășitoare, cu intervalul de 70 de cm între rânduri. Pentru cânepa de sămânță se folosește la semănat o cantitate de 10-15 kg/ha, asigurându-se 80-90 boabe germinabile pe metru pătrat. Există și varianta mixtă când densitatea este mai mare și atunci poți obține și fibră și sămânță, produsul principal în acest caz este sămânța, iar fibra produsul secundar, cele două scopuri nu se împacă, fiind una în detrimentul celeilalte. Pentru 2021 vom folosi tehnologia pentru cultura de cânepă pentru semințe.

De ce ar trebui ca fermierii să cultive cânepa?

Ceea ce trebuie reținut este faptul că marele avantaj al acestei culturi este că se poate utiliza toată planta, nu se aruncă nimic din ea. Din păcate lanțul acesta al producției și procesării nu mai există, fiindcă nu mai există industria cânepei din nefericire. A fost distrusă încet-încet după 1989. Nu mai avem topitoriile unde se puteau obține fibrele din cânepă care sunt foarte valoroase, de aceea fermierii care mai cultivă în această perioadă o fac numai pentru utilizarea seminței  ceea ce este păcat fiindcă restul plantei nu se valorifică. Înainte de 89, se putea utiliza și partea lemnoasă, care avea o mare căutare în construcții (plăcile de puzderi) ca izolator, iar fibra se folosea în industria textilă, pentru foi  de cort, ștreanguri și chiar pentru funiile  cu care erau legate vapoarele. Din fibrele de cânepa se făcea îmbrăcămintea unei familii, făceau costume populare, celebrele ii, saci și sfori, fiindcă erau foarte rezistente. Acum nu mai avem topitorii pentru a se valorifica partea lemnoasă din tulpină, nici fibra pentru a fi folosită în industria textilă.

Cât de greu este să ai o cultură de cânepă?

În general până la recoltat care se face ori manual, ori mecanic, nu este așa complicat să menții o cultură de cânepă. Problema este că în România nu există utilaje speciale pentru recoltarea cânepii și bineînțeles că atunci se aplică munca manuală, de aceea recoltatul merge greu. Este obositor, dificil, nu se găsește mână de lucru. Mecanizat merge greu, dar manual este și mai greu.  Probabil acesta este un impediment pentru care fermierii nu prea au interes să cultive această plantă foarte productivă și foarte bănoasă. De altfel nu mai există acele utilaje pentru recoltat sau batozat cânepa. Înainte era cositoarea care tăia plantele, era și batoza. Combinele acestea noi sunt foarte complexe și nu pot fi utilizate la cultura de cânepă.
SCDA Lovrin ce oferă fermierilor care vor să cultive cânepă?

Consultanță bineînțeles, sămânță, culturi frumoase de cânepă dioică.  Dacă fermierii sunt descurajați, la acest moment, fiindcă  nu găsesc o finalitate a culturii lor de cânepă, cu siguranță în viitorul apropiat se vor găsi soluții și  cânepa va fi o cultură de succes.

 

Comentarii

comentarii