Acasă Eveniment Cum îi poate ajuta Camera Agricolă Timiş pe tinerii fermieri?

Cum îi poate ajuta Camera Agricolă Timiş pe tinerii fermieri?

DISTRIBUIȚI

Tiberiu Lelescu, directorul Direcţiei Agricole Judeţene (DJA) Timiş, a spus, luni, 12 decembrie, că la Camera Agricolă Timiş (CAT) vin absolvenţi de liceu şi de orice facultate cu profil agricol sau nonagricol, care doresc să pornească o afacere în agricultură, în turism sau în servicii. Finanţare de la Uniunea Europeană

Indiferent de activitatea pentru care un tânăr intenţionează să acceseze un proiect cu finanţare europeană, dacă nu are studii de specialitate, trebuie să parcurgă nişte cursuri de scurtă durată (360 de ore), pe care CAT este acreditată să le organizeze. A doua categorie este cea a tânărului care chiar vrea să-şi înceapă propria afacere în agricultură. “Dacă are resurse limitate (2-8 UDE – unitate de dimensiune economică), îl vom îndruma către un proiect european căruia să-i poată face faţă, respectiv îl vom îndrepta spre Măsura 141 (ferme de subzistenţă – 7.500 euro, în cinci ani)”, spune Lelescu. Dacă intenţionează să conducă o exploataţie agricolă care deja funcţionează, cu dimensiunea cuprinsă între 6 şi 40 UDE, poate accesa fonduri europene pe Măsura 112 – Instalarea tânărului fermier. În ambele cazuri, nu este nevoie de cofinanţare.  Pentru a accesa banii europeni în cadrul Programului „Instalarea tânărului fermier“, exploataţia trebuie să existe, să funcţioneze.
Finanţarea se asigură în două tranşe, iar 30% din prima tranşă şi din valoarea proiectului trebuie să meargă obligatoriu la dotări tehnice. Doar 2 % dintre solicitanţi sunt tineri absolvenţi ai Universităţi de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului. De obicei, cea mai mare adresabilitate o au solicitările pentru fermele de subzistenţă, instalarea tânărului fermier şi foarte rar modernizarea exploataţiilor agricole.

 În 20 de luni, pâinea s-a scumpit, în medie, cu 10,94%”

Potrivit datelor statistice, în România, consumul de pâine s-a redus în ultimul an de la 100 kg la „numai“ 98 kg pe persoană, iar acest trend se menţine. În 2008, acesta era de 110 kg/an pe cap de locuitor.  Preţul făinii scade continuu, de la 1,35-1,7 lei kg, anul trecut, la 0,95-1,15 lei kg, în prezent. Din acest motiv, considerăm că pâinea s-ar putea ieftini în perioada următoare. Însă, ar mai fi necesară o condiţie: preţul grâului să scadă sub 750 de lei pe tonă. „Brutăriile vor încerca să ţină de preţ, deoarece anul trecut costul materiei prime a crescut de peste trei ori, iar pâinea s-a scumpit cu numai 10-15%. Totul depinde de cum se vor aproviziona morarii. În 2011, România a avut o producţie de grâu bună: 7,2 milioane tone.  La sfârşitul lunii mai, grâul se tranzacţiona cu 250 euro tona. În septembrie-octombrie, preţul mediu a ajuns la 170 euro tona.  În acelaşi timp, potrivit INS, în luna august 2011, raportat la decembrie 2010, preţul pâinii s-a majorat cu o medie de 4,80%, iar cel al făinii, cu 8,99%. În 2010, făina s-a scumpit cu 11,36%, iar pâinea – cu 6,14%. În 20 de luni, pâinea s-a scumpit, în medie, cu 10,94%, iar făina, cu 20,35%. Scumpirile au fost justificate de majorarea TVA, de la 19 la 24%, creşterea preţului combustibilului şi energiei şi majorarea preţului grâului, argument valabil cel puţin pentru începutul anului 2011.

 

Comentarii

comentarii