Acasă Economic Hotelierii fac apel la autorități, printr-o scrisoare deschisă. Sunt propuse 60 de...

Hotelierii fac apel la autorități, printr-o scrisoare deschisă. Sunt propuse 60 de măsuri pentru relansarea domeniului

654
DISTRIBUIȚI

Alianța pentru Turism, înființată de curând prin organizarea în comun a 18 asociații din domeniul turismului, a editat o scrisoare deschisă către autoritățile care gestionează criza pandemiei de coronavirus și a crizei economice pe care aceasta o dezlănțuie.

De curând, alianța a lansat și programul „S.O.S. Turismul Românesc”, în cadrul căruia au fost redactate obiectivele celor angrenați în această inițiativă: relansarea turismului românesc și dublarea contribuției în PIB a acestuia. Primul pas a fost cooptarea a cât mai mulți antreprenori din turism într-un scop comun.

Acum, după ce a fost redactat manifestul programului, care include toate propunerile reprezentanților domeniului, APT dorește să se adreseze și decidenților. Drept urmare, au fost alese 60 de măsuri care ar urma să asigure atât relansarea domeniului, cât și păstrarea sănătății turiștilor și angajaților din domeniul ospitalității.

Manifestul prevede măsurile pe care APT le consideră necesare pentru îndeplinirea simultană a celor două țeluri. Prevederile ar urma să afecteze conducerea unităților de cazare, personalul angajat, organizarea camerelor, spațiilor publice și recepțiilor, felul în care se realizează alimentația, operațiunile din bucătărie, cele de servire a mesei și cele de „take-away”.În plus, hotelierii prevăd și un plan de acțiune pentru diferite situații: tratarea cazurilor de COVID-19 depistate în unitatea hotelieră, organizarea plajelor, comportamentul ghizilor, activitățile montante sau transportul turiștilor.

Cele mai importante propuneri ale Alianței Pentru Turism pentru clienți sunt:

 Au obligația să respecte permanent, întocmai și pe deplin regulile de igienă personală și măsurile de protecție, indiferent de momentul din zi, oriunde în incinta structurii de cazare sau în cadrul activităților turistice;

 Să ia notă și să accepte regulile precizate încă de la confirmarea rezervării, privind o serie de proceduri impuse tuturor clienților în incinta structurii de cazare, privind atât interacțiunea cu angajații și ceilalți clienți, cât și deplasările și activitățile personale în spațiile publice;

 Să accepte că încă de la sosirea la unitatea de cazare sau dupa caz participarea la un program cu ghid trebuie să se supună regulilor instituite privind accesul, privind verificarea temperaturii și completarea corectă a unei declarație pe proprie răspundere de sanitate și trasabilitate;

 Orice suspiciune privind starea de sănătate a oaspetelui (simptome specifice COVID-19) va fi comunicată imediat conducerii unității de cazare, personalului de la recepție sau după caz ghizilor dacă sunt în cadrul unui program;

 Să accepte ca în incintă să poarte mască în toate spațiile publice și să folosească dezinfectantul pentru mâini;

 Să accepte că anumite servicii dedicate tuturor clienților ar putea fi asigurate la intervale diferite, pentru a putea astfel asigura distanțarea fizică necesară în toate spațiile publice;

 Să accepte că noile proceduri de lucru impun reducerea semnificativă a interacțiunii cu angajații, aceasta nefiind o lipsă de interes;

 Să respecte distanța de siguranță în raport cu angajații și ceilalți clienți (minimum 1,5 metri);

 Clienții vor încerca, pe cât posibil, să-și restrângă deplasările în incinta structurii de cazare numai pentru accesul la serviciile necesare sau achiziționate;

 Se recomandă în primă instanță folosirea scărilor iar dacă se va utiliza liftul, de preferință de maxim două persoane, cu excepția membrilor din aceeași familie;

 Să se spele regulat pe mâini cu apă și săpun și să folosească produse dezinfectante;

 Se recomandă ca oaspeții să aibă asupra lor un un produs de dezinfecție pentru uz propriu și să-l utilizeze frecvent;

 Să nu își atingă ochii, nasul și gura cu mâinile nedezinfectate. Să nu strănute sau să tușească neprotejat;

 Pentru orice plată se recomandă utilizarea cardului de credit;

 Dacă în termen de 14 zile de la check-out sau folosirea serviciilor turistice clienții dezvoltă simptome specifice COVID-19 sau sunt testați pozitiv, aceștia au obligația să anunțe imediat unitatea de cazare turistică sau organizatorii/ prestatorii serviciilor turistice.

Toate considerațiile APT privind redeschiderea activității turistice pot fi văzute în documentul de aici. Scrisoare deschisă a APT are următorul conținut:

„SCRISOARE DESCHISĂ

Către:

Președintele României, Domnul Klaus Johannis

Primul Ministru al României, Domnul Ludovic Orban

Președintele Camerei Deputaților, Domnul Ion-Marcel Ciolacu

Președintele Senatului, Domnul Cazanciuc Robert-Marius

Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Domnul Virgil-Daniel Popescu

Secretar de Stat pentru Turism, Domnul Emil-Răzvan Pîrjol

Ministrul Sănătății, Domnul Nelu Tătaru

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Domnul Raed Arafat

Recent înființată Alianța pentru Turism (APT) care cuprinde 18 asociații cu reprezentativitate din toate domeniile turismului din România, alege această cale de comunicare și lansează un semnal serios de alarmă către toate instituțiile statului și opinia publică din țara noastră în urma faptului că toate discuțiile între diversii reprezentanți ai acesteia și autorități nu s-au materializat încă într-un set concret de măsuri.

În acest sens APT a finalizat un prim document sub numele SOS Turismul Românesc pe care îl atașăm și care cuprinde 60 de măsuri necesare pentru ca turismul românesc să nu se prăbușească, ba dimpotrivă, să poată profita printr-o relansare rapidă și bine gândită în urmă crizei Coronavirus.

Dincolo de toate măsurile enumerate în document considerăm că în acest moment avem nevoie urgentă de o strategie bine pusă la punct și asumată de redeschidere, pe care autoritățile și mediul de afaceri să o pună în practică. Suntem conștienți de implicațiile medicale ale pandemiei, suntem profund preocupați de sănatatea turiștilor și ai angajaților noștri dar în același timp considerăm că fără o strategie curajoasă de relansare riscăm să avem la nivel național pierderi economice irecuperabile. Considerăm chiar că România ar putea beneficia de acest moment în care toate destinațiile nu au turiști dacă va lua câteva măsuri concrete despre care vom vorbi mai jos.

Pentru a avea succes, o astfel de strategie ar trebui să cuprindă următoarele teme :

1. Măsuri de salvare a actorilor din turismul românesc. Această industrie (unități de cazare, restaurante, agenții de turism, ghizi, transportatori) a fost și este cea mai afectată ramură economică. Până în acest moment ea nu a beneficiat decât de măsurile generale (tip șomaj tehnic) implementate de guvernul României. Considerăm că este nevoie de un pachet specific industriei, așa cum a fost cazul în multe alte țări și cum noi am solicitat. În aceste momente statul român trebuie să fie solidar cu companiile din acest domeniu. Reamintim că la nivel mondial turismul este principalul angajator iar în România peste 1 mil. de locuri de muncă depind direct sau indirect de această industrie.

2. Avem nevoie de un plan concret definit că și timpi pentru relansare. Suntem conștienți de faptul că acest plan va depinde de evoluția pandemiei dar este necesar ca România să facă parte din PRIMUL PLUTON de țări care redeschid turismul. Faptul că avem un număr relativ mic de decese dar și zone în care se poate practica un turism individual sau chiar ” izolat ” (vezi Delta Dunării, părți mari din Transilvania, Bucovina, Maramureș etc.) pot fi atuuri importante de care România trebuie să profite. Acest plan ar trebui să conțină măsuri INDIVUALIZATE pe zone și tipuri de turism dar și un set minim de standarde în pentru cazare, gastronomie, activități și transport care să fie implementate, respectate și să dovedească turiștilor grija noastră pentru partea de igienă și sănătate. Avem în acest sens suficiente exemple în țări care deja au redeschis turismul.

3. Turismul românesc se poate dezvolta prin atragerea de turiști străini. De exemplu, categoria de seniori cu resurse financiare și de timp este prezența și activă în toate țările vest-europene și reprezintă unul dintre target-urile pentru turismul românesc. Pentru asta este nevoie de O IMAGINE MAI BUNĂ a țării noastre. În acest scop trebuie mobilizate fonduri pentru o campanie urgență în țările țintă.

4. Nu numai fondurile pentru campanii de PR și publicitate sunt importante ci și instituția care le gestionează. De peste 10 ani propunem înființarea Organizației Române de Turism (Organizație de Management a destinației România) ca și ONG cu participare public-privată. Este momentul ca un astfel de tip de entitate (prezentă dealtfel în multe state europene) să fie înființată acum pentru ca fondurile alocate să fie gestionate eficient și profesionist în parteneriat public – privat.

5. Nu în ultimul rând mediul de afaceri și cel administrativ ar trebui împreună să abordeze câteva state importante pentru turismul din România precum Germania, Austria și Ungaria pentru formarea unei zone verzi în care oamenii să circule fără restricții ci doar cu măsuri de prevenție de bun simț.

Credem că, individualizat, turismul românesc poate și trebuie să pornească încă din 15 mai, moment în care Starea de Urgență va fi eliminată. Există atât locuri din România, unități de cazare cât și restaurante și săli de evenimente care prin natura lor permit o suficientă distanțare socială și care, alături de alte măsuri de prevenție, nu ar contribui la răspândirea virusului Corona cu absolut nimic mai mult decât transportul în comun sau plimbările pe stradă și în parc. Treptat și odată cu câștigarea încrederii în mobilitate, în măsura în care datele medicale o vor permite, din ce în ce mai multe unități și zone se pot deschide cu măsurile necesare unei activități care să fie sigure dar care în același timp să permită turiștilor și relaxare și stare de bine (wellbeing).

SOS TURISMUL ROMÂNESC invită autoritățile și opinia publică dar și turiștii la relansarea cu succes a turismului în România!”.

Comentarii

comentarii