Deputatul liberal din Timişoara, Marilen Pirtea, susţine că în ultimul an şi jumătate, rata dobânzii ROBOR la trei luni (3M) şi la şase luni (6M) a crescut de la aproximativ 0,9%, respectiv 1%, valori constante şi considerate a fi normale, la 3,34%, respectiv 3,39%, cât sunt în prezent.
“Iată că, din păcate, politica banilor ieftini se încheie, şi, implicit, creşterea bazată pe consum. Odată cu acest moment, se îndepărtează şi perspectivele creşterii economice pe care actualul guvern le-a previzionat. Această abordare a creşterii economice, bazată pe consum şi nesustenabilă, se poate face prin două tipuri de politici, fiscale şi monetare. Politica banilor ieftini se poate realiza prin această abordare, însă, în momentul în care este dublată de o creştere a salariilor, necorelată cu productivitatea, conduce la presiuni inflaţioniste majore la nivelul economiei.
Majorarea dobânzii ROBOR era previzibilă, având în vedere schimbările de politică monetară internaţională. În vederea atenuării presiunilor inflaţioniste, autorităţile monetare au recunoscut că vremea dobânzilor scăzute a apus, pe fondul schimbării politicii monetare la nivel global. Astfel, se estimează o reaşezare a dobânzilor pe piaţa bancară la valori superioare, care vor permite reducerea inflaţiei accelerate din 2018. Creşterea inflaţiei este inevitabilă din moment ce se încalcă ecuaţia “cheie de boltă” care descrie acest fenomen (MxV=PxT), fiind uşor de intuit astfel că dobânda ROBOR va creşte în continuare, vizând limitarea efectelor inflaţioniste.
Aici se cumulează şi efectele unor viitoare limitări ale plafonului de îndatorare, discutând-se în prezent de plafoane de 30%. Dacă e să facem un calcul simplu, salariul mediu net în perioada curentă este 2713 lei, rezultând astfel o rată lunară maximă de 813 lei (pentru o plafonare la 30%), ori ştim că la un credit de 60.000 de euro rata este de aproximativ 1500 de lei. Consecinţa acestei evoluţii se va concretiza în scăderea volumului creditării, pentru că inclusiv persoanele cu salarii medii vor avea dificultăţi în a contracta un credit.
Rata dobânzii este un preţ care funcţionează după regulile economiei de piaţă. Pe piaţă îşi fac simţite prezenţa efectele fenomenului de “crowding-out”, statul absorbind o bună parte din lichiditatea de pe piaţă, pe fondul ratării obiectivelor de colectare. Noul împrumut obligatar face parte din această “foame de bani” pe care statul o are în prezent, pe care o va mai avea mult timp de acum încolo. Acest fenomen a generat la rândul său creşterea dobânzii.
Goana nebună după majorări salariale, cu scopul unor avantaje electorale, decuplate de la ideea de productivitate şi de la ideea de responsabilitate fiscală si bugetară, produce efectele perverse pe care niciun economist nu le poate anticipa cu exactitate. Trebuie să privim atenţi şi decuplarea creşterii salariilor din administraţie de salariile din mediul privat, pentru că în momentul de faţă ecartul dintre ele este mai mare ca oricând, în medie de peste 30%. Putem spune cu certitudine că abilităţile economice ale guvernanţilor sunt invers proporţionale cu bunul mers al economiei, graficul fiind cât se poate de relevant în acest sens”, spune Marilen Pirtea, secretarul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Camera Deputaţilor.
