Acasă Cultura Mormântului de înhumație M266 Freidorf Timișoara. Exponatul lunii septembrie la MNaB

Mormântului de înhumație M266 Freidorf Timișoara. Exponatul lunii septembrie la MNaB

883
DISTRIBUIȚI

Muzeul Național al Banatului Timișoara a stabilit exponatul lunii septembrie 2020. Este vorba de Inventarul mormântului M266 Freidorf, Timișoara 2017. Sfârșitul sec. al III-lea – sec. al IV-lea d.Ch.

Dr. Ștefana Cristea a explicat: În anul 2017, în zona Freidorf a Timișoarei, au avut loc săpături arheologice preventive care au scos la iveală o parte din așezarea sarmatică, parțial cercetată și anterior.

Printre complexele arheologice descoperite se numără și câteva morminte. Mormântul de înhumație M266 a aparținut unui bărbat înalt, probabil de origine germanică, (scheletul măsoară 1,95m) al cărui schelet este foarte bine păstrat.

Poziția oaselor picioarelor sugerează faptul că gleznele defunctului au fost legate în momentul înmormântării. Nu au fost remarcate urme de violență.
Inventarul mormântului constă dintr-o cupă din sticlă romană translucidă, gălbui-verzuie, fragmentară, decorată cu un rând de tăieturi ovale alungite în zona centrală a vasului și un rând de tăieturi rotunde în apropierea fundului vasului, iar între ele cu două linii neuniforme (descoperită în imediata vecinătate a capului).

Se mai află o fibulă din argint cu care fusese fixat un obiect vestimentar (descoperită în zona pieptului); un cuțit din fier, foarte slab conservat, care probabil se găsea în momentul înhumării într-o teacă aflată la spate (a fost descoperită sub femurul stâng); o monedă din bronz foarte slab conservată (descoperită în zona bazinului).

Cupa din sticlă și fibula din argint au condus la datarea mormântului la sfârșitul sec. al III-lea – sec. al IV-lea d.Ch.

Este cunoscut faptul că, în perioada cuprinsă între secolele al II-lea î.Ch. și al IV-lea d.Ch., numeroase triburi de călăreți sarmați au trăit în zona de stepă a Ucrainei de azi.

La sfârșitul secolului I î.Ch. și până la mijlocul secolului I d.Ch., o parte dintre aceste triburi au migrat în zona Dunării de Jos, unde se aflau mai multe provincii ale Imperiului Roman cu care au interacționat uneori pașnic, alteori agresiv (Dacia, Moesia, Pannonia).

Urmele interacțiunii sarmaților cu lumea romană pot fi observate in descoperirea de obiecte realizate în Imperiul Roman în așezările și mormintele sarmate, precum această cupă din sticlă romană, probabil realizată în provincia romană Germania Inferior.

Deși inventarul funerar al acestui mormânt nu este unul foarte bogat, prezența cupei din sticlă, precum și a fibulei din argint, ne sugerează un statut social privilegiat al defunctului, care, foarte posibil, a fost înhumat împreună și cu alte produse perisabile ale căror urme, din păcate, nu au ajuns până la noi – a subliniat dr. Ștefana Cristea.
(Bibliografie: Mia Leljak, Typology of the Roman glass vessels from the Croatian part of the province Pannonia, Haemus Journal, 2012, 121-133. Alexander V. Simonenko, Glass and Faiance Vessels from Sarmatian Graves of Ukraine, Journal of Glass Studies, 2003, 41-57).

Comentarii

comentarii