FOTO
În faţa Facultăţii de Arte Timişoara, str. Oituz nr. 4, miercuri, 20 iunie, a fost dezvelit bustul lui Constantin Brâncuşi, realizat de către sculptorul Ştefan Călărăşanu, la iniţiativa Asociaţiei “Fiii Gorjului”. Prof. univ. dr. Dan V. Poenaru, preşedintele de onoare al asociaţiei, a declarat că s-a făcut o reparaţie morală pentru Brâncuşi.
Timişoara este un oraş multietnic, multicultural şi un centru universitar şi numai aici era locul pentru a fi amplasat un bust al celebrului artist gorjean. A fost necesară această lucrare, fiindcă Brâncuşi este o personalitate artistică de o mare valoare, recunoscut nu numai la nivel european, ci mondial. “Suntem în măsură să oferim Timişoarei – viitoarea Capitală Culturală Europeană – o statuie pentru a aminti tuturor de cel mai mare sculptor român”, a spus Ion Răducanu.
“Ori de vorbeşti de univers, ori de Brâncuşi e acelaşi lucru. Pentru mine acest subiect nu e terminat şi nu va fi terminat niciodată”, a spus Călărăşanu. Constantin Brâncuşi s-a născut
în 19 februarie 1876, în Hobiţa, judeţul Gorj, şi a murit în 16 martie 1957, la Paris. Conform http://brancuşi.1dez.com, Brâncuşi a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană, ales postum membru al Academiei Române.
Viziunea lui Brâncuşi asupra vieţii era influenţată atât de Platon, cât şi de conceptele filosofilor orientali. Brâncuşi a eliberat sculptura de preponderenţa imitaţiei mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realităţii, a preconizat exprimarea esenţei lucrurilor, a dinamismului formei, a unit sensibilul cu spiritualul. În opera sa, el a oglindit felul de a gândi lumea ţăranului român. Prin obârşia sa ţărănească, şi-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradiţiile, miturile şi funcţia magică a artei populare româneşti. Brâncusi este, neîndoielnic, un asemenea moment al conştiinţei artei moderne, care concentrează sensurile unei întregi ere a evoluţiei spiritului creator.
{vsig}galerie/brancusi{/vsig}
