.jpg)
EFG Eurobank Property Services SA, subsidiară a Grupului Eurobank EFG, a lansat Indicele Anual al Proprietăţilor Rezidenţiale pentru piaţa românească ce acoperă evoluţiile din trimestrul al patrulea al anului 2011. Indicele Anual acoperă şapte ani compleţi incluzând prezenta ediţie.
Potrivit Indicelui naţional anual, preţurile proprietăţilor rezidenţiale din România au scăzut în medie cu 4,3% în 2011 faţă de 2010, într-un ritm ceva mai lent în comparaţie cu reducerea de -4,6% înregistrată între 2009 şi 2010, indicând o continuare a tendinţei descrescătoare care a început la mijlocul anului 2008. Scăderea continuă a preţurilor le readuce aproximativ la nivelul anului 2006. La nivel trimestrial, indicele general a arătat un comportament stabil, fără fluctuaţii semnificative. Mai precis, în al doilea şi al treilea trimestru, indicele a arătat o scădere de -1,3% şi, respectiv, de -2,4%, în timp ce în primul şi al patrulea trimestru a cunoscut o modificare uşoară de +0,5% şi respectiv de -0,7%, probabil ca o consecinţă a sezonalităţii. Regiunile cu o scădere puternică a preţurilor faţă de 2010 sunt Regiunea formată din Bucureşti şi Judeţul Ilfov (-7,9%), precum şi regiunile Dunăre (-5,2%), Muntenia (-5,1%), Sud (-5%) şi Vest (-3,7%). Nivelul preţurilor pentru Moldova, Nord şi Centru a rămas relativ stabil. Analizând zona capitalei, Indicii anuali aferenţi zonelor Bucureşti Centru şi Bucureşti Periferie au înregistrat o scădere anuală de -9,9% şi respectiv de -11,3%, indicând semne de corectare suplimentară a preţurilor. În schimb, indicele Judeţului Ilfov nu a urmat aceeaşi tendinţă, încheind anul cu o creştere de 1,3%. Trebuie menţionat că indicii trimestriali calculaţi pentru Bucureşti Centru şi Judeţul Ilfov au demonstrat o volatilitate semnificativă în timpul anului, indicând poate evoluţii sezoniere. De remarcat, de asemenea, că în ultimul trimestru al anului 2011, indicele zonal Bucureşti Centru a înregistrat o scădere de -4,5% de la un trimestru la altul, faţă de o creştere de 3,8% în timpul trimestrului anterior. În plus, este probabil ca aceste fluctuaţii să indice faptul că piaţa caută, pe de o parte, un nou nivel de stabilizare, iar, pe de alta, că nu şi-a arătat întreaga dinamică şi astfel rămâne foarte sensibilă la schimbări de interes general în mediul economic internaţional. Ediţiile următoare ale Indicelui zonal Bucureşti vor clarifica probabil această chestiune oferind suficiente informaţii pentru a confirma sau infirma această tendinţă. Este foarte important să se obţină o imagine mai clară asupra Indicelui aferent capitalei, deoarece, de-a lungul timpului, acesta a demonstrat tendinţe care apoi au fost preluate pe piaţa rezidenţială din întreaga ţară. Referitor la rezultatele din ultimul trimestru, doar două regiuni din România, Centru şi Dunăre, au înregistrat valori uşor în creştere de la un trimestru la altul, de +1,1% şi respectiv, de +0,4%. Cea mai rapidă scădere trimestrială a preţurilor s-a înregistrat în Vest, urmată de Moldova, care pare să înregistreze o corectare puternică a performanţei pozitive înregistrată în restul anului. La nivelul marilor oraşe, Brăila se află în fruntea performanţelor trimestriale, înregistrând o cifră anuală de creştere pozitivă, urmată de Oradea, în timp ce, Galaţi şi Brăila sunt singurele oraşe mari cu o creştere pozitivă a preţurilor, atât la nivelul indicelui trimestrial, cât şi al celui anual. Indicii celorlalte oraşe prezintă o contracţie moderată a preţurilor, majoritatea demonstrând o performanţă îmbunătăţită în ultimul trimestru comparativ cu trimestrul anterior. Preţurile apartamentelor din România arată semne de stabilizare, comportându-se comparativ mai bine, înregistrând o scădere trimestrială de doar 0,5%, în timp ce evoluţia pentru întregul an a fost mai severă de -5,6% an la an (mai exact comparând ultimul trimestru al anului 2011 cu ultimul trimestru al anului 2010). În concluzie, preţurile locuinţelor din România rămân pe un trend descrescător. Totuşi, în 2011, au apărut semne de stabilizare. În unele cazuri, indicii trimestriali arată posibile corecţii ale dezechilibrelor structurale, în timp ce performanţele mai bune ale anumitor sectoare sau tipuri de unităţi oferă indicii ale unor potenţiale evoluţii pozitive în cursul anului 2012. În plus, modificarea calculată an la an a ultimului trimestru arată o scădere medie de 4%, în timp ce aceeaşi evoluţie pentru ultimul trimestru al anului 2010 în raport cu cel similar al anului 2009, a fost de -7%. Indicele trimestrial pare să sugereze mai clar că piaţa îşi încetineşte treptat tendinţa descrescătoare şi că încearcă să găsească un nou nivel de echilibru într-un mediu economic instabil şi nesigur. Analiza indicilor din următoarele două trimestre va oferi probabil mai multă siguranţă în concretizarea tendinţei predominante.
