Apropierea recensământului populaţiei determină creşterea temperaturii din Serbia. Înainte de alegerile pentru consiliile minorităţilor naționale, câteva sute de români-vlahi din satele din Serbia de Nord-Est au fost convocaţi la secţiile de poliţie, pentru «convorbiri informative» în scopul demoralizării. Suspiciunea
În această perioadă se pregăteşte numerotarea româno-vlahilor, dar există o mare suspiciune că statul sârb va falsifica rezultatele recensământului. TimocPress a informat că, înainte de alegeri, la tribunal a fost «invitat» şi Drăgan Demici, care în perioada aceea a fost şeful secretariatului Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din Serbia, vicepreşedintele Partidului Democrat al Rumânilor din Serbia şi preşedintele Comitetului Comunal al partidului în Petrovăţ. Lucruri asemănătoare se întâmplă şi în Nigotin, cu un alt român, Miliţa Neşici. Totul a culminat când Boian Trăilovici a fost invitat la tribunal din nou, de data aceasta nu ca unul dintre cei o sută de martori, ci ca inculpat. Neîncrederea în privinţa rezultatelor recensământului există nu numai în rândul comunităţii române, ci şi la observatorii independenţi, având în vedere cum procedează statul sărb prin cea ce face sau ce nu face.
Comitetul pentru Drepturile Omului – în alertă
Duşan Pârvulovici, preşedintele Comitetului pentru Drepturile Omului din Nigotin, a precizat că aceşti oamenii au dreptul să se apere, iar statul sârb trebuie să dovedească nonsensurile prin care îi acuză. Comitetul Pentru Drepturile Omului Negotin, Serbia de Nord Est, membru al Reţelelor Comitetelor pentru Drepturile Omului din Serbia CHRIS, îi apără prin intermediul avocaţilor săi pe Drăgan Demici şi pe Boian Trăilovici, aşa cum l-a apărat Biserica Ortodoxă Română în Serbia şi pe părintele Boian Alexandrovici. Echipa TimocPress, împreună cu Duşan Pârvulovici şi însoţită de avocatul reţelei pentru Drepturile Omului din Serbia CHRIS, Branislav Jovanovic, va fi prezentă în decursul anchetării lui Boian Trăilovici în Tribunalul din Pojarevaţ. În Serbia de Nord-Est trăiesc aproximativ 300.000 de româno-vlahi, în cele 200 de sate exclusiv româneşti, dar şi în alte localităţi mai mari, alături de sârbi. Cu toate acestea, ei nu sunt recunoscuţi drept minoritate etnică, de aici toate conflictele şi nemulţumirile. Ei nu au şcoală, mass-media şi biserică în limba română, în afară de Malainiţa şi în vreo două sate din Timoc. Serbia vrea să adere la Uniunea Europeană, iar respectarea drepturilor minorităţilor este una dintre condiţiile impuse de UE, dar extremiştii nu vor să ţină cont de nimic.
