România și Serbia vor colabora pentru punerea în aplicare a studiului de fezabilitate privind planificarea și proiectarea unui nou drum rutier de mare viteză între Timișoara și Pančevo. În acest sens, Guvernul a aprobat în ședința de joi un Memorandum privind negocierea și semnarea unui Protocol de cooperare între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia.
Potrivit Protocolului promovat de Ministerul Transporturilor, cele două Guverne vor colabora pentru susținerea diplomatică și financiară a proiectelor de investiții legate de transport la frontiera comună dintre România și Republica Serbia, în special pentru construcția autostrăzii Timișoara – Vârșeț – Pančevo până în anul 2025, potrivit rezultatelor studiilor de fezabilitate.
Includerea unei noi autostrăzi este o prioritate în master planurile de transport ale celor două state. Tronsonul dintre Pančevo și Vârșeț este recunoscut în lista unică de proiecte pregătite a Serbiei, iar execuția lucrărilor pentru sectorul de drum Timișoara – Moravița este cuprinsă în Strategia de implementare a Master Planului General de Transport al României pe lista lungă a proiectelor din sectorul rutier, în prima perioadă de finanțare 2014-2020, cu suma de 29,5 milioane euro fără TVA.
Asigurarea unei infrastructuri care să susțină fluxul tot mai mare de persoane și de bunuri între România și Serbia este o necesitate, în condițiile în care rețeaua de transport actuală este insuficient dezvoltată pentru nevoile curente ale zonei de frontieră. Noul drum de mare viteză va contribui la conectarea coridorului rutier cu modurile de cale ferată care tranzitează România și cu modul fluvial care trece prin Ungaria, Serbia și România, reprezentat de Dunăre.
Construcția autostrăzii Timișoara–Pančevo vizează și creșterea incluziunii sociale și calității vieții în regiunea transfrontalieră, precum și dezvoltarea unitară a infrastructurii de transport capabilă să suporte traficul rutier de persoane și de marfă în punctele de trecere frontieră, prin intermediul realizării de noi conexiuni de transport.
Protocolul nu va aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților care rezultă din alte acorduri internaționale la care cele două state sunt părți, inclusiv drepturilor și obligațiilor României care decurg din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.
În septembrie anul trecut, Sorin Maxim, preşedintele Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră (BRCT) Timişoara, a declarat pentru ECONOMICA.NET că Uniunea Europeană va finanţa realizarea studiului de fezabilitate, estimat la 12 milioane de euro, prin program de cooperare transfrontalieră.
Ulterior, la începutul lunii octombrie 2016, a fost aprobată suma de 9,3 milioane de euro pentru realizarea studiului de fezabilitate al autostrăzii care va lega Timişoara de Pancevo (Serbia), în cadrul Comitetului Comun de Monitorizare al Programului Interreg IPA de Cooperare Transfrontaliera România-Serbia.
Dacă pentru studiul de fezabilitate s-au găsit fonduri, pentru construirea autostrăzii s-ar putea obţine finanţare de la UE în următoarea perioadă de programare, 2021-2028, anticipa atunci şeful BRCT Timişoara.
Mult mai optimist este însă Horaţiu Simion, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, din cadrul CNAIR.
Acesta speră ca până în 2021 să fie demarată execuţia autostrăzii spre Serbia, sau chiar să fie finalizată, potrivit unor declaraţii pentru presa locală.
Noul drum ar urma să lege Timişoara de Pancevo, pentru că de la Pancevo până la Belgrad e drum cu două benzi de circulaţie pe sens. Acesta va avea aproximativ 140 de kilometri.
