Unitățile de învățământ de specialiate din Timișoara nu pot satisface cererea de personal nou pe care unitățile turistice și gastronomice din oraș le vor avea în perspectiva anului 2023, atunci când Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii. CJ Timișî ncearcă rezolvarea problemei și a organizat o întâlnire în cadrul căreia a pus față în față angajatorii din domeniu și școlile de specialitate.
Reprezentanții industriei hoteliere estimează o creștere semnificativă a cererii de forță de muncă în anul 2023, când Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii. În schimb, învățământul preuniversitar timișean livrează anual doar 300 de absolvenți specializați, prin intermediul a șase școli, au anunțat cei de la CJT.
Acestea sunt doar două dintre problemele strategice din domeniu care se suprapun în acest moment în Timiș într-un sector grav afectat de pandemie. Astfel, aceste probleme și posibile soluții au fost abordate în cadrul unei ședințe de lucru a Consiliului de Strategie și Consiliere Economică desfășurată în cadrul Consiliului Județean.
La întâlnire, alături de președintele CJ Timiș, Alin Nica, și vicepreședintele CJT, Alexandru Proteasa, au participat reprezentanții mediului de afaceri din sectorul HoReCa, reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean, reprezentanții mediului universitar (Universitatea de Vest, Universitatea de Științe Agricole a Banatului, Universitatea Politehnica) și ai liceelor de profil din județ.
”Întâlnirea a avut ca scop identificarea măsurilor necesare relansării HoReCa și generarea de soluții la provocările ce vor reieși în perioada imediat următoare redeschiderii industriei. Una dintre acestea se referă la necesitatea înființării de clase de învățământ profesional, dual în localități precum Buziaș, Făget sau Sânnicolau Mare, localitate declarată stațiune turistică de interes local în octombrie anul trecut. De asemenea, s-a agreat că este nevoie de lobby pe lângă autoritățile centrale pentru legiferarea unui mai mare grad de autonomie la nivel local în ceea ce privește adaptarea curriculei școlare. O altă problemă identificată este numărul mic de operatori economici care preiau elevi pentru stagii de practică. În prezent, vorbim de 25 de firme care pregătesc elevi pentru o carieră în domeniu. În contextul în care schimbările legislative necesită o perioadă mai lungă de timp, o soluție punctuală identificată ar fi înființarea de noi clase pe profilul HoReCa sau organizarea de școli de vară, pentru pregătirea de personal specializat. Măsura poate beneficia de aportul tuturor părților angajate în discuții, logistic sau cu resurse umane”, spun cei de la CJT.
În ceea ce privește învățământul universitar, a fost semnalată nevoia unei mai bune corelații între cererea și oferta de forță de muncă, totodată fiind abordată și necesitatea consilierii profesionale încă din gimnaziu sau liceu, astfel încât alegerea meseriei să se facă în cunoștință de cauză, iar traseul profesional să se desfășoare fără sincope.
„Sectorul HoReCa a suferit o contracție majoră pe fondul pandemiei, astfel că la nivelul instituției noastre ne-am propus să devenim o parte activă în identificarea soluțiilor pentru relansarea industriei ospitalității. De altfel, rolul nostru instituțional este și de a sprijini demersurile care vizează consolidarea acestui sector. Avem în acest sens Asociația pentru Promovarea Turismului, pe care dorim să o transformăm într-un catalizator al dezvoltării turismului în județul nostru. Am discutat deja cu dl primar Dominic Fritz ca și Timișoara să fie parte a Asociației, pentru a avea o gândire coerentă în domeniul turismului, să asigurăm succesul proiectului Timișoara 2023. Cred sincer că establishment-ul timișean, fie că discutăm despre actorii instituționali, despre mediul universitar și preuniversitar sau despre domeniul HoReCa în ansamblul său, trebuie să lucreze împreună și într-o manieră convergentă pentru asigurarea unei creșteri durabile a acestui sector”, a transmis celor prezenți președintele CJ, Alin Nica.
