Şi-au frecat mâinile când au aflat că vor fi despăgubiţi, dar şi-au dat rapid seama că sunt luaţi de fraieri. Şi au tot fost luaţi de proşti în repetate rânduri. Este vorba despre sute de localnici din comuna timişeană Traian Vuia, şi nu numai, care de mai bine de trei ani se chinuie să-şi recupereze banii pe pământurile pe care trece autostrada Lugoj – Deva.
De ei şi-au bătut joc, rând pe rând, evaluatorii, reprezentanţii DRDP Timişoara, consultanţii CNADNR şi judecătorii de la Curtea de Apel Timişoara care, cel puţin la prima vedere, par să judece total diferit dosare parcă trase la indigo. Evident, magistraţii susţin altceva…
Preţul pământului – stabilit în băşcălie
În primăvara lui 2010, localnicii din zona Traian Vuia au fost de acord cu toţii cu exproprierile de terenuri pentru noua autostradă. Oamenii s-au gândit că le-a pus Dumnezeu mâna în cap, dar a fost doar o „ţeapă” de proporţii. Iniţial, evaluatorii au stabilit un preţ de 1,5 euro pe metru pătrat de teren, dar la sfârşitul lui decembire 2010, la primăria din Traian Vuia, au fost afişate listele cu suprafeţele de teren expropriate şi valoarea despăgubirlor. De aici oamenii au aflat că valoarea terenului a scăzut la 1,15 euro pe metru pătrat. Preţul real la acea dată a terenurilor din zonă era în jur de 3,5 euro pe metru pătrat. Au urmat proteste cu oameni în stradă, dar CNADNR nu s-a oprit aici. În urma unei noi evaluări a fost stabilit un nou preţ, cu adevărat jignitor – 0,47 lei pe metru pătrat (după cum declară un avocat implicat în exproprierile de pe autostradă).
Scuze puerile de la DRDP Timişoara
Ajunşi la limita răbdării, oamenii au dat în masă în judecată Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. DRDP Timişoara a găsit o scuză puerilă la acea dată pentru fluctuaţiile de preţuri în evaluarea pământului. „Stabilirea valorii de despăgubire pentru terenurile supuse exproprierii s-a realizat în baza unui raport de evaluare întocmit de către un evaluator, în conformitate cu prevederile legale. La baza evaluării a stat categoria de folosinţă a terenurilor, valoarea producţiilor obţinute din cultivarea acestora, valoarea de circulaţie a terenurilor în zonă. La această valoare s-au adăugat daune pentru fărâmiţarea parcelei, pentru cheltuielile suplimentare de transport etc.”, am citat din răspunsul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara.
Metoda de tocat bani publici marca CNADNR
În acea vreme, regretatul Mircea Purceld era şeful Departamentului de Activităţi Sociale şi Acţiuni Juridice din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara. Din această postură, Mircea Purceld i-a facilitat concubinei sale, avocatul Rodica Cozac, un contract uluitor. În 2010, DRDP Timişoara a plătit consultanţă juridică pentru exproprierile ce au loc pe Autostrada Lugoj – Deva nu mai puţin de 400.000 de euro către firma de avocatură „Cozac şi Asociatii” care aparţinea Rodicăi Cozac. Chiar dacă suma poate părea exorbitantă, firma „Cozac şi Asociaţii” şi-a făcut treaba din plin. Nici până acum majoritatea amărâţilor din zona Traian Vuia ce au de încasat bani pentru expropriere nu au primit un leu. Despre Rodica Cozac, o avocată cu influenţă în Timişoara, avocaţii şi judecătorii şuşotesc pe la colţuri. Se pare că doamna Cozac nu a stat chiar cu mâinile în sân şi a făcut tot ce a depins de ea pentru ca procesele să fie tergiversate la nesfârşit. CNADNR a plătit aproape 4 milioane de euro, 3 numai pe exproprierile inexistente ale drumurilor expres, proiect la care s-a renunţat în 2009. La nivel naţional, zeci de avocaţi s-au îmbogăţit de pe urma CNADNR, după ce au primit onorarii impresionante. Este vorba despre sute de mii de euro, bani aruncaţi în special pentru consultanţă.
Practică neunitară la Curtea de Apel Timişoara?
Un avocat din Timişoara este uluit de modul în care magistraţii timişoreni au decis să facă dreptate în cazul exproprierilor pentru Autostrada Vestului. Practica unitară în tratarea dosarelor pare să rămână un simplu cuvânt de dicţionar pentru judecătorii de la Curtea de Apel Timişoara. 11 localnici nedreptăţiţi s-au adresat unui avocat timişorean. Toate procesele au fost câştigate la Tribunalul Timiş şi oamenii au obţinut o despăgubire de 1,38 euro pe metru pătrat. CNADNR a făcut recurs şi… stupoare. Acelaşi complet de trei judecători de la Curtea de Apel Timişoara au judecat diferit în dosare ce aveau aceeaşi expertiză pentru terenuri din aceeaşi zonă şi se cerea acelaşi preţ pe metru pătrat de teren. Într-un singur dosar, judecătorii au dat câştig de cauză reclamantului, iar pe restul de 10 le-au trimis la rejudecare la Tribunalul Timiş. „Vorbim despre o practică neunitară a completului de judecată de la Curtea de Apel Timişoara. Ce le pot explica eu oamenilor când la acelaşi complet un dosar este câştigat definitiv, iar la o săptămână distanţă alte patru dosare, la acelaşi complet, în care este vorba despre aceiaşi experţi, aceeaşi expertiză şi terenuri din aceeaşi zonă, sunt casate şi trimise la rejudecare?”, se întreabă unul dintre avocaţii timişoreni care a adunat mai mulţi clienţi ce se judecă pentru preţul exproprierii în zona comunei Train Vuia.
Judecătorul Cristian Pup încearcă să explice inexplicabilul…
În cazul de faţă este vorba despre completul I al Curţii de Apel Timişoara, format din judecătorii Marinela Giurgincă, Ana Maria Nica şi Cristian Pup. Unul dintre judecătorii completului încearcă să le explice oamenilor de ce unii au câştigat, iar alţii trebuie să se întoarcă în sala de judecată. „Am avut cam 50 de dosare pe completul nostru în ce priveşte exproprierile. Diferă situaţia în care ne aflăm. Dacă suntem în apel putem administra probe şi putem reface expertiza. În cazurile în care s-a dispus casarea înseamnă că nu s-a respectat de către tribunal criteriul impus de către Înalta Curte de Casaţie în astfel de cazuri – ca expertiza să se facă strict şi exclusiv pe baza valorii de tranzacţie şi nu pe alte metode propuse de experţi. Înalta Curte are o practică unitară şi ne impune şi nouă ca în expertiză să determinăm preţul real al terenului pe un singur criteriu – preţurile de tranzacţionare din aceeaşi unitate administrativă. Când au început procesele cu Autostrada Vestului practica a fost neunitară, pentru că experţii ne propuneau tot felul de variante, dar noi nu suntem de profesie, nici ingineri topografi şi nici evaluatori de terenuri. Înalta Curte a intrevenit şi a cerut un singur criteriu uniform, ce îl aplică toate completele de judecată de la Curtea de Apel Timişoara”, ne-a declarat judecătorul Cristian Pup, de la Curtea de Apel Timişoara.
Acesta explică şi cum evaluatorii au vrut să scoată mai mulţi bani pentru clienţii lor „Toţi au folosit metode de evaluare incorecte. Pentru că în recurs nu mai avem nevoie să administrăm probe şi nu putem reface noi expertiza, pentru că ne împiedică codul de procedură, am retrimis la tribunal să se refacă expertiza. Dacă am fost în apel am dispus noi refacerea expertizei. E clar că atunci când există sute de procese există şi nemulţumiri din partea cetăţenilor. Curtea de Apel judecă la fel şi cu aceeaşi măsură cauzele, procedăm diferit doar în raport cu calea de atac în care ne aflăm”, ne-a mai declarat judecătorul Cristian Pup.
