Ziua Imnului desfăşurată la Timişoara a fost aproape la fel ca în ceilalţi ani, cu defilare, cu o rugăciune rostită de un preot şi cu prezenţa autorităţilor la eveniment. Au fost, în plus, şi artişti populari, care au mai înviorat atmosfera cu cântecele lor, în rest – spectatori cam puţini. Trecători…
„Am marcat printr-o ceremonie foarte frumoasă, o apreciez eu, Ziua Naţională a Imnului de Stat al României. Cred că se cuvine să facem astfel de gesturi, pentru că există câteva simboluri naţionale, printre care imnul de stat este pe un loc de frunte. Eu cred că avem un imn excepţional, care atât ca linie melodică cât şi ca text este la înălţime şi produce acea vibraţie necesară, specifică, pe care trebuie să o aibă imnul”, a spus Nicolae Robu, primarul Timişoarei. La 29 iulie 1848, ‘Deşteaptă-te române!’ a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic ‘Un răsunet’ de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului ‘Foaie pentru minte, inimă şi literatură’, pe o melodie culeasă de Anton Pann. „Ziua Imnului e o zi importantă, alături de Ziua Drapelului. În acest an încercăm să o sărbătorim altfel decât până aucm, în aşa fel încât să fie implicaţi în organizare inclusiv copii, alţii decât instituţiile statului. A fost frumos să ascultăm copiii cântând imnul României”, a spus prefectul de Timiş Eugen Dogariu.
