Comisia Europeană a propus prelungirea programului „Capitala europeană a culturii”. Programul actual se va încheia în 2019, iar noua propunere, adoptată la finalul săptămânii trecute, stabileşte ordinea în care ţările vor desemna oraşele candidate pentru a deţine acest titlu până în anul 2033.
Deşi se credea că România va găzdui „Capitala europeană a culturii” în 2020, Comisia Europeană a hotărât că ţara noastră va deveni gazdă abia în 2021, alături de Grecia. Pentru anul 2020, gazde vor fi Croaţia, Irlanda şi o ţară candidată la Uniunea Europeană. Pe lângă cele două state membre care îşi împart titlul în fiecare an, noul program prevede că ţările candidate sau potenţial candidate la aderarea în UE pot propune o „Capitală europeană a culturii” o dată la trei ani.
Timişoara şi oraşele contracandidate
Din partea României, în cursa pentru titlul de „Capitală europeană a culturii” au intrat patru oraşe: Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi şi Alba-Iulia. În momentul de faţă, în Cluj-Napoca şi Timişoara au loc cele mai importante acţiuni de mobilizare, ardelenii având un avantaj la capitolul infrastructură. În capitala Banatului, de pregătirea candidaturii se ocupă Asociaţia „Timişoara – Capitală Culturală Europeană”, fondată în vara anului 2011, în cadrul căreia se regăsesc personalităţi ale oraşului, instituţii culturale şi organizaţii ale societăţii civile. Preşedintele asociaţiei este Ioan Holender, conducerea executivă fiind asigurată de un Consiliu Director. La Cluj există de asemenea Asociaţia „Cluj – Capitală Culturală Europeană”, în vreme ce Iaşul şi Alba-Iulia au creat birouri specializate, în cadrul administraţiei publice locale.
Structură identică, criterii de selecţie noi
Noua propunere a Comisiei Europene păstrează principalele caracteristici şi structura programului actual. Ea sugerează, în special, continuarea atribuirii titlului pe baza unui sistem de rotaţie între statele membre. Criteriile de selecţie au fost modificate pentru a oferi orientări mai detaliate potenţialelor capitale, îmbunătăţind procesul general de selecţie şi de monitorizare a oraşelor implicate. „Se va acorda mai multă atenţie efectului de pârghie al iniţiativei în ceea ce priveşte stimularea creşterii şi a dezvoltării urbane pe termen lung, precum şi dimensiunii europene a evenimentului şi calităţii conţinutului cultural şi artistic în cursul anului respectiv”, se arată în decizia Comisiei Europene. Lista noilor criterii va fi făcută publică în curând.
„Noile propuneri ale Comisiei Europene nu schimbă semnificativ situaţia sau strategia Asociaţiei Timişoara – Capitală Culturală Europeană. Ne oferă doar un răgaz pentru a ne contura strategia şi pentru a angaja în acest demers mai multe persoane, inclusiv politicieni. Cred că este nevoie de un eveniment special, în care Timişoara să-şi lanseze oficial candidatura”, a declarat Corina Răceanu, membru în Consiliul Director al Asociaţiei „Timişoara – Capitală Culturală Europeană”. De asemenea, aceasta a menţionat că noile prevederi europene scot în evidenţă conceptul de dezvoltare prin cultură.
Contextul noilor propuneri
Iniţiativa „Capitala europeană a culturii” actuală (instituită prin Decizia 1622/2006/CE) se încheie în 2019. Întrucât competiţia pentru obţinerea titlului este lansată cu şase ani în avans, pentru a oferi oraşelor suficient timp pentru a se pregăti, decizia privind noul ciclu trebuie adoptată de către Parlament şi Consiliu în 2013. Propunerea Comisiei are loc în urma mai multor evaluări ale programului actual şi în urma unei consultări publice realizate în perioada octombrie 2010 – ianuarie 2011, urmată de o reuniune publică la Bruxelles, în martie 2011. Manifestarea „Capitala europeană a culturii” aduce numeroase beneficii oraşelor şi regiunilor. Deşi rămâne un eveniment cultural, ea generează beneficii sociale şi economice semnificative, în special atunci când este integrată într-o strategie de dezvoltare pe termen lung axată pe cultură. De la crearea acestui titlu, în 1985, 46 de oraşe au fost desemnate „Capitale europene ale culturii”. În 2012, Capitalele europene ale culturii sunt Guimarães (Portugalia) şi Maribor (Slovenia).
