GALERIE FOTO
Fostul primar al Timişoarei Gheorghe Ciuhandu spune că în timpul mandatului a sesizat “ani în şir” Ministerul Sănătăţii că un imobil al Spitalului de Copii este revendicat de o persoană care ulterior a vândut clădirea unei familii de romi, dar că nu a fost luată nicio măsură.
Contactat, sâmbătă, referitor la situaţia unui imobil al Spitalului de Copii care a fost evacuat după ce a fost retrocedat familiei de romi Cârpaci, fostul primar al Timişoarei Gheorghe Ciuhandu a spus că ştie foarte bine situaţia unităţii medicale şi că în timpul mandatului de primar a făcut nenumărate sesizări către Ministerul Sănătăţii. “La Spitalul de Copii am avut un proces în instanţă care a început undeva la jumătatea anilor ’90 cu o persoană care s-a erijat în proprietar. Spun că s-a erijat pentru că noi am avut unele dubii că acela este, într-adevăr, proprietarul. În fine, acesta a câştigat, în final, în instanţă şi a vândut casa unor romi. Ani în şir am sesizat lucrul acesta la Ministerul Sănătăţii şi nu s-a luat nicio măsură”, a declarat Ciuhandu. Fostul primar a mai spus că, în majoritatea cazurilor, instanţa a dat câştig de cauză foştilor proprietari, care, la rândul lor, şi-au vândut imobilele familiilor de romi din oraş.
“Au fost hotărâri judecătoreşti prin care s-au retrocedat imobile către foştii proprietari şi ăştia au vândut mai departe la romi. Instanţele nu aveau cum să retrocedeze direct familiilor de romi pentru că acestea nu aveau proprietăţi. Majoritatea cazurilor au ajuns, în final, la romi şi ei s-au intabulat. Primăria Timişoara a apărat interesele statului, mai ales în cazul spitalelor, fiind instituţii publice şi cu un regim mai special. Proprietarii, neprimindu-le imediat, intrau pe cale judecătorească în instanţe şi le câştigau. În situaţiile de acest gen, noi eram chiriaşi. Aceeaşi situaţie era la fostul Spital de Oncologie, ce a fost retrocedat fostului proprietar, care apoi a vândut clădirea unei familii de romi. Eu cred, şi aceasta este părerea mea personală, că au lucrat mână în mână, diverşi: notari, avocaţi, instanţe”, a afirmat fostul primar.
Gheorghe Ciuhandu mai spune că a fost ameninţat de familiile de romi pe care le-a “deranjat” atunci când era la conducerea Primăriei Timişoara.
“M-au ameninţat în fel şi chip pentru că le-am demolat case. Construiau fără autorizaţie şi erau în flagrantă încălcare a legii, dar acolo unde instanţa a decis nu prea am avut ce face. Îmi amintesc că mi-au pus la telefon, noaptea, să îmi cânte Prohodul şi apoi mă întrebau «ţi-e bine, mai trăieşti? Când m-am dus la Procuratură şi am spus, mi-a zis să depun scris”, a adăugat Ciuhandu.
“Sunt convins că au primit informaţii din Primărie. Sunt lucruri care în altă parte nu erau cunoscute”
La rândul său, actualul primar al Timişoarei, Nicolae Robu, spune că Primăria nu are ce să facă în aceste cazuri, având în vedere că este vorba despre un proces câştigat în instanţă. “Mai sunt clădiri retrocedate în Timişoara, nu ştiu acum să vă spun care, cu exactitate. Pot să vă spun, însă, că nu mai sunt procese de retrocedare pe rolul instanţelor. Familia Cârpaci a câştigat în instanţă clădirea de la Spitalul de Copii şi a evacuat-o vineri”, a declarat, sâmbătă, Nicolae Robu. Pe de altă parte, viceprimarul Timişoarei Traian Stoia a declarat că aceeaşi familie de romi, Cârpaci, a notificat Primăria, recent, că o va da în judecată dacă nu va deschide strada Cezar, aflată în zona bulevardului C.D. Loga şi închisă în urmă cu mai mulţi ani, când a fost construit Parcul Copiilor. Potrivit viceprimarului, această stradă ar asigura accesul la vilele deţinute de romi pe bulevardul C. D. Loga. “Vom avea, probabil, un proces cu domnul Cârpaci Vladimir, zis Pipi, pentru strada Cezar. (…) Pe Loga, la numărul 40 se află fostul sediu al PSD Timiş şi în spate este o clădire cu 11 apartamente, din care trei au proprietari diverşi şi opt sunt ale domnului Pipi. La 40 A, curtea dă în parc. La 38 este fosta Securitate, care dă tot în parc. Dânşii doresc să oblige Primăria Timişoara să redeschidă strada Cezar, au şi planurile de atunci. O parte din stradă este închisă. Probabil că va fi un proces pe această speţă”, a declarat Stoia. Pentru că romii au venit cu planurile vechi ale străzii, viceprimarul crede că aceştia au primit informaţiile din Primăria Timişoara.
“Sunt convins că au primit informaţii din Primărie. Sunt lucruri care în altă parte nu erau cunoscute”, a adăugat Stoia.
Familia Cârpaci a intrat oficial, vineri, în proprietatea unui corp de clădire al Spitalului de Copii “Louis Ţurcanu” din Timişoara, astfel că Secţia de Pneumologie şi laboratorul, care funcţionau în acest imobil, au fost mutate într-una din celelalte şapte clădiri rămase ale spitalului.
Clădirea respectivă a fost retrocedată foştilor proprietari în anul 1995. Prin vânzări succesive, imobilul a ajuns în proprietatea familiei de romi Cârpaci, care a cerut evacuarea. Vineri a expirat ultimul termen de evacuare, astfel că Vladimir Cârpaci s-a prezentat pentru a-şi prelua proprietatea. În noiembrie anul trecut, premierul Victor Ponta a vizitat Spitalul de Copii “Louis Ţurcanu” din Timişoara, spunând că se vor aloca bani de la Guvern pentru construcţia unei noi clădiri în care să funcţioneze unitatea medicală, având în vedere că o parte din spaţii erau retrocedate. Anul acesta, Guvernul a alocat cinci milioane de lei, dar până în prezent a fost făcut doar studiul de fezabilitate, urmând să fie declanşate procedurile de licitaţie în vederea construcţiei. Potrivit proiectului, noul corp de clădire ar urma să fie ridicat în curtea Spitalului de Copii şi va costa aproximativ opt milioane de euro, iar cu tot cu aparatură suma aproape se va dubla. Conform proiectului, construcţia va avea demisol, parter şi şase etaje. Aici ar urma să funcţioneze atât secţiile din clădirile retrocedate, cât şi Neonatologia, Radiologia şi Laboratorul de Anatomie Patologică.
În Timişoara sunt peste 14.500 de imobile istorice, iar câteva zeci de clădiri istorice din zona centrală au fost cumpărate de romi, vecinii acestora susţinând că romii au cumpărat iniţial un singur apartament, iar apoi, prin ameninţări sau diferite şicane, au determinat familiile rămase în clădire să vândă sub preţul pieţei. Fostul primar al Timişoarei Gheorghe Ciuhandu spunea de-a lungul anilor a făcut anchete interne în Primărie, având plângeri că unii funcţionari au ajutat romii să intre în proprietatea unor imobile istorice, dar că nu a obţinut niciodată suficiente dovezi pentru a-i sancţiona pe aceştia. El declara că unii funcţionari din Primărie şi-au dat demisia deoarece existau informaţii că furnizau diferite date romilor pentru ca ei să poată deveni proprietari în imobile istorice. Ciuhandu a mai acuzat că “foarte multe falsuri” în acte au fost făcute de funcţionarii de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, chiar cu complicitatea unor notari. Întrebat dacă aceşti romi ar fi putut intra în posesia unor imobile istorice fără complicitatea autorităţilor locale, Ciuhandu susţinea că nu a fost complicele romilor şi că era singurul primar din România care a pus în aplicare “patru sau cinci” dispoziţii de demolare a unor palate ale romilor construite sau a unor modificări aduse ilegal la imobile istorice.
Cu toate acestea, numele lui Gheorghe Ciuhandu a apărut, în presa locală, asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe străzi din centrul Timişoarei, în urma unor retrocedări. Presa locală a relatat deseori despre Ionelaş Cârpaci şi Vişinel Stancu ca fiind conducătorii unor clanuri de romi care s-au îmbogăţit în timpul administraţiei Ciuhandu. Conform presei locale, “romii de catifea” sau “mafia imobiliară ţigănească” au pornit, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, o adevărată “vânătoare de imobile istorice”. Presa a relatat că, având ajutorul unor funcţionari din Primărie, romii sau avocaţii lor au aflat cine sunt moştenitorii cărora urma să li se retrocedeze imobile istorice în valoare de milioane de euro. Odată ce au aflat numele moştenitorilor, romii îi convingeau pe aceştia să le vândă vilele sau măcar apartamente din aceste vile. După ce reuşeau să intre în imobil, se trecea la faza a doua, în care, prin diferite modalităţi, obligau proprietarii celorlaltor apartamente să le vândă la preţ redus locuinţele, până deveneau proprietari pe întregul imobil, scria presa timişoreană. Potrivit sursei citate, cei care s-au văzut nevoiţi să vândă locuinţele clanurilor de romi povesteau că, în miez de noapte, se trezeau cu bătăi în uşă, cu inundaţii în casă sau chiar cu excremente umane pe uşa de la intrarea în locuinţă, iar în unele cazuri erau ameninţaţi sau îmbrânciţi. Presa relata că Primăria nu a luat nicio măsură împotriva acestor practici.
Ionelaş Cârpaci, alias Johhan Sandner, cum este cunoscut în Germania, acolo unde locuieşte, este singurul dintre liderii clanurilor de romi din Timişoara care a ajuns în faţa procurorilor pentru escrocherii funciare şi fals, fiind cercetat în stare de libertate. Şi fostul prefect de Timiş Ovidiu Drăgănescu a dus, în perioada mandatului său, un război surd cu mafia ţigănească din Timişoara. El a cerut în repetate rânduri clarificări în privinţa activităţilor abuzive ori ilegale ale clanurilor de romi din Timişoara. În urma acestor demersuri, Drăgănescu a primit, pe adresa Prefecturii, scrisori de ameninţare, iar în 20 august 2008 a avut loc un incident în timpul căruia Drăgănescu a avut un conflict verbal cu o familie de romi. În 2011, prefectul de Timiş de la acea vreme, Mircea Băcală, afirma că a intrat în conflict cu un clan de romi după ce unul din membrii familiei l-a anunţat că nu îşi va mai putea parca maşina într-un garaj situat în curtea unui imobil achiziţionat de ei şi care a fost acordat Prefecturii Timiş prin Hotărâre de Guvern. El spunea că romii au reuşit să pună mâna pe imobil prin metoda clasică: au cumpărat iniţial un apartament, iar apoi au început să le facă diferite probleme celorlalţi proprietari, cum ar fi sigilarea conductelor de apă, pentru a-i determina să vândă locuinţele la un preţ mult sub nivelul pieţei.
Printre clădirile care au ajuns, în urma retrocedării, în proprietatea unor familii de romi se numără şi cea unde a funcţionat Clinica de Oncologie din Timişoara. În decembrie 2012, clinica a fost mutată în spaţiul fostului internat al Colegiului Tehnic “Ion I.C. Brătianu”, care aparţine Primăriei, după ce clădirea în care funcţiona unitatea spitalicească a fost retrocedată. Anterior acestei mutări, primarul Nicolae Robu spunea: “Nu doresc să port negocieri cu proprietarii spaţiului unde funcţionează Clinica de Oncologie în prezent. Am găsit, ca soluţie alternativă, mutarea clinicii în internatul Colegiului Tehnic «Ion I.C. Brătianu» până când vom avea, în Timişoara, un nou spital unde să poată fi concentrate toate clinicile”.
“Salvaţi Casa Muhle”
Un alt caz este cel al Casei Muhle din Timişoara, monument istoric aflat în stare avansată de degradare, care acum este de vânzare. Casa Muhle a fost construită în secolul al XIX-lea şi a aparţinut florarului Wilhelm Muhle, cel care a creat primul soi de trandafir românesc. Situată în apropierea centrului Timişoarei, casa de pe bulevardul Mihai Viteazu nr. 3 a fost considerată întotdeauna una dintre cele mai frumoase clădiri din municipiu. La începutul anilor 2000, clădirea monument istoric a fost cumpărată de familia de romi Stancu. În luna mai 2012, lucrările făcute de clanul de romi la Casa Muhle au fost sistate de autorităţile locale deoarece proprietarul a demolat acoperişul, acţiune pentru care nu exista autorizaţie. De-a lungul timpului, sute de timişoreni au protestat în faţa Casei Muhle, legând panglici albe pe gardul clădirii şi afişând o pancartă pe care scria: “Salvaţi Casa Muhle”. Ei au cerut transformarea Casei Muhle în casă memorială. În 11 ianuarie acest an, primarul Nicolae Robu anunţa că este dispus să înceapă negocieri cu proprietarii Casei Muhle, însă doar în anumite condiţii. El sublinia că Primăria Timişoara nu îşi permite să plătească sume mari de bani pentru imobil. Ulterior, Consiliul Local a respins proiectul de hotărâre iniţiat de doi consilieri ai PNŢCD prin care se dorea constituirea unei comisii de negociere cu proprietarii Casei Muhle. În septembrie, viceprimarul Traian Stoia declara că Mirela Stancu, proprietarul Casei Muhle, vrea să vândă Primăriei imobilul, dar cere “un preţ nerealist”. “Consiliul Judeţean Timiş nu e interesat. Primăria e interesată să recupereze acest monument, dar la un preţ real, stabilit de evaluatori. Proprietarii cer acum două milioane de euro”, declara Stoia. Viceprimarul considera că imobilul nu valorează mai mult de 500.000 de euro, cu atât mai mult cu cât se află într-o stare avansată de degradare.
Sursa: Mediafax
{vsig}galerie/evacuare spital copii{/vsig}
