Spre finalul lunii ianuarie, reprezentanții Ordinului Arhitecților din Români (OAR) – filiala teritorială Timiș transmiteau că, încă din weekendul de lansare a titlului de Capitală Europeană a Culturii, în Piața Victoriei din Timișoara va apărea o „pepinieră”. Vorbim despre un turn, o schelă cu mai multe niveluri, pe care vor fi amplasate 1.306 plante, care va rămâne în același loc timp de 10 luni. O idee a catalanilor de la Maio Architects, adusă la Timișoara de OAR Timiș cu scopul de a-i invita pe timișoreni și pe turiști „să privească piața dintr-o perspectivă nouă”.
Între timp, trecătorii au putut observa că se lucrează la montarea acesteia. Unii, însă, au venit cu critici și întrebări: că se obstrucționează imaginea Catedralei Mitropolitane, că e „o monstruozitate”, „că primăria putea să dea banii pe altceva”, „cât a costat?”, „are toate autorizațiile?”, etc. O parte dintre aceste întrebări au primit răspuns miercuri, 8 februarie, într-o postare pe Facebook a celor de la OAR Timiș. Pentru punctele pe care nu le-au atins sau pe care le-au menționate poate prea vag, am decis să cerem mai multe informații, iar joi am fost puși în legătură cu Alexandra Trofin.
Așadar, cât a plătit primăria? Potrivit site-ului Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, proiectul „Privește Orașul” al OAR Timiș a primit 1,7 milioane de lei prin apelul „Onboard Timișoara 2023”, finalizat în decembrie 2022. Banii pot fi cheltuiți până în decembrie 2023. Astfel, din aceștia au fost sau vor fi finanțate și ridicarea instalației din centru, dar și alte cheltuieli conexe: parțial achiziția plantelor, mentenanța în următoarele 10 luni, promovarea, organizarea unor evenimente, etc. În plus, pentru proiect, există și finanțări de la Ordinul Arhitecților din România (prin Timbrul de Arhitectură, pentru documentațiile necesare construcției) și de la Banca Transilvania.
„Finanțarea prin Centrul de Proiecte (cea de 1,7 milioane – n.r.) acoperă o parte din bugetul total de proiect. Nu este doar pentru instalare, ci toate costurile programului. Pe lângă schelă, montaj, șantier și tot felul de alte lucruri materiale, mai există programul de evenimente, de mediere, echipa de proiect. Ca în orice tip de proiect cultural, sunt mai multe tipuri de cheltuieli (Alexandra Trofin s-a oferit să ne prezinte în mare și cheltuielile pe „sectoare”, dar am considerat că nu este relevant – n.r.). (…) După cum am scris și în postare, avem trei surse de finanțare, dar avem și parteneri. Horticultura, de exemplu, ne este partener. Nu sunt cumpărate toate plantele, este un alt tip de colaborare. Dar datele despre banii care vin de la Centrul de Proiecte sunt publice pe site, nu este nimic secret”, ne-a explicat Alexandra Trofin, din partea OAR Timiș.
Cum o parte a finanțărilor private au clauze de confidențialitate, cei de la OAR Timiș nu ne-au putut da o cifră totală. De-a lungul următoarelor zece luni, însă, „pepiniera” va putea găzdui și evenimente culturale. OAR ar putea desfășura aici atât evenimente proprii, cât și ale unor terți. Lucru, care, iarăși, ar urma să influențeze, cu plus sau cu minus, bugetul final. În acest sens, organizația deja pregătește un apel de idei. Ar mai fi poate relevant că, tot pentru proiectul „Privește Orașul”, OAR Timiș mai câștigase și în mai 2022, la apelul „Timișoara 2023 Boarding Station” puțin peste 800.000 de lei. Acei bani, însă, puteau fi cheltuiți pentru acțiuni desfășurate până cel târziu 5 decembrie, când trebuia prezentat și decontul final.
Revenind la întrebările timișorenilor, de ce a fost aleasă Piața Victoriei și nu, de exemplu, Piața Libertății? „Piața Victoriei este un loc extrem de relevant pentru Timișoara, dar care are și puncte slabe. În primul rând, felul în care este utilizată Piața Victoriei este destul de limitat, se folosește ca un spațiu de tranzit, dinspre catedrală înspre celelalte piețe. Spațiile verzi nu sunt accesibile. Legătura cu clădirile este pur de la nivel trotuarului, cu toate că fiecare clădire are o poveste în spate. Am dorit să schimbăm percepția asupra pieței. Sunt mai multe motive. Piața Libertății ar avea un alt specific, de eveniment cu scenă, poate fi utilizată altfel. Ne-am conectat la mai mulți operatori culturali, am verificat calendarul pe tot anul, am lucrat cu Echipa Centrului de Proiecte, cu administrația locală, iar decizia de a interveni în Piața Victoriei a fost o decizie comună”, ne-a mai spus Alexandra Trofin.
Cât despre ideea că instalația ar acoperi catedrala pentru trecătorii care vin pe strada Alba Iulia, tot aceasta ne-a explicat: „Am făcut un studiu foarte amănunțit pentru poziția turnului. Intră în dialog cu catedrala. Perspectiva dinspre (strada – n.r.) Alba Iulia nu este restricționată sub niciun fel. Acum, oriunde l-am fi pus, (din anumite poziții – n.r.) nu s-ar fi văzut (catedrala – n.r.). Dacă vă uitați atent, este și o structură foarte transparentă, iar copacii o filtrează și o pun într-o altă lumină”.
O parte dintre explicațiile oferite de Alexandra Trofin se regăsesc și în postarea OAR Timiș de miercuri seară:
