49% din populaţia oraşului este afectată
Peste 60% din populaţia oraşelor mari din România este afectată de poluarea fonică, Bucureştiul fiind oraşul cu procentul cel mai ridicat al locuitorilor expuşi zgomotului, de 85%, potrivit firmei de audit în domeniul măsurăriilor acustice Enviro Consult. "La nivel naţional, în oraşele cu peste 250.000 de locuitori avem aproximativ 2,9 milioane de persoane expuse la zgomot peste limita prevăzută în standardele de auditare, ceea ce înseamnă că pentru mai mult de 60% din populaţie calitatea vieţii este afectată considerabil de poluarea fonică", a declarat într-un comunicat Bogdan Lazarovici, director executiv şi acţionar al Enviro Consult. Astfel, în oraşele mari sunt zone în care zgomotul depăşeşte 80 de decibeli, mult peste nivelul optim, de 50 de decibeli. Persoanele care locuiesc în blocurile cu ieşire la bulevarde şi în apartamentele de la etajele inferioare sunt cele mai expuse, iar oraşul din România cu cea mai mare pondere din populaţie afectată de poluarea fonică este Bucureştiul. Astfel, în topul celor mai poluate fonic oraşe din România sunt Bucureşti (85% din populaţie afectată), Constanţa (76%), Cluj-Napoca (64%), Braşov şi Ploieşti (61%), Galaţi (55%) şi Timişoara (49%). La polul opus, cel mai liniştit oraş este Iaşi, cu doar 16% din populaţie afectată de zgomot. Până la jumătatea anului 2012 un număr de 25 de oraşe din România, cu o populaţie de peste 100.000 de locuitori, trebuie să prezinte autorităţilor europene hărţile de zgomot, se arată în comunicat. Precedentul termen de auditare a fost sfârşitul anului 2007, referindu-se doar la oraşele cu peste 250.000 de locuitori (Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Ploieşti, Timişoara). irectivele europene prevăd că până la finele anului viitor toate oraşele din Uniunea Europeană cu mai mult de 100.000 de locuitori trebuie să dispună de o hartă de zgomot, care să indice nivelul poluării fonice. Legislaţia europeană prevede ca fiecare hartă de zgomot să fie actualizată la fiecare cinci ani, aici intrând în calcul nu numai oraşele, ci şi reţeaua de transport feroviar, drumurile, aeroporturile sau şantierele navale.
